România, printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește autonomia organizațională a universităților, dar înregistrează un scor mediu sau ridicat în privința autonomiei financiare, academice și de personal – raport comparativ ce ia în calcul în premieră învățământul superior românesc

2.805 vizualizări
Harta autonomiei organizationale a universitatilor europene / Sursa EUA – The Autonomy Scorecard
România se numără printre țările europene cu cel mai scăzut nivel al autonomiei organizaționale în mediul universitar, dar universitățile românești au o autonomie medie sau ridicată când vine vorba despre administrarea propriilor bani, a chestiunilor de personal și a activităților academice, potrivit celui mai nou “Autonomy Scorecard”, raport periodic realizat de Asociația Universităților Europene, dat publicității marți. Este pentru prima dată când România este inclusă în acest raport, aflat la a patra ediție și care apare din șase în șase ani.
  • Acest raport, publicat de asociația ce reprezintă peste 850 de universități din 48 de țări, spune că, pentru România, a avut ca reper legislativ “Legea învățământului superior”. Or, legea în vigoare este Legea educației naționale 1/2011, o lege a învățământului superior fiind încă în stadiu de proiect, dezbătut în diverse forme din vara anului trecut. Din România, este menționat drept participant la studiu (ca reprezentant al organizației rectorilor și cel care a răspuns la chestionare și interviuri) rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu.

În privința autonomiei organizaționale, măsurată în elemente precum alegerea și demiterea conducătorului executiv, mandatul rectorului, incluziunea și alegerea membrilor în forurile de conducere, capacitatea de a înființa entități legale, România figurează pe ultimul loc în rândul țărilor cu o autonomie mediu-scăzută, la egalitate cu Republica Cehă și Cipru, cu un scor de 54%. Ea depășește doar grupul foarte restrâns al țărilor cu o autonomie organizațională scăzută – Grecia, Islanda și Turcia. (Vezi foto deschidere)

La polul opus, cu o autonomie organizațională totală (100%) sau aproape totală, se află Anglia, Scoția, Finlanda, Belgia (Valonia), Lituania, Danemarca și Olanda.

În același timp, când vine vorba despre autonomia financiară a universităților, România figurează în rândul țărilor cu o autonomie mediu-superioară, cu un scor de 75%, la egalitate cu Luxemburg și la același nivel general cu Estonia (77%) și Belgia (Flandra – 74%). La acest capitol, autonomia cea mai ridicată o au Letonia (90%) și Anglia (89%).

  • Autonomia financiară se măsoară după criterii precum durata și tipul finanțării publice, capacitatea de a păstra excedentul bugetar, de împrumut, de deținere a unor clădiri sau de a aplica taxe studențești.
Sursa EUA – The Autonomy Scorecard

La capitolul autonomie privind personalul universitar, România se numără printre țările cu autonomie ridicată, cu un scor de 84%, apropiat de cel al Danemarcei (86%) și al Lituaniei (83%). În acest caz, autonomie totală sau aproape totală este raportată în Estonia (100%), Republica Cehă (98%), Suedia (97%).

  • Autonomia privind personalul se referă la abilitatea de a decide procedurile de recrutare, nivelul de salarizare, decizii de concediere sau de promovare.
Sursa EUA – The Autonomy Scorecard

România apare pe ultimul loc în rândul țărilor cu o autonomie mediu-superioară și în ceea ce privește autonomia academică a universităților, în rândul unui grup mai restrâns de țări, comparativ cu cele care au autonomie ridicată sau cele cu autonomie mediu-redusă. În acest caz, România înregistrează un scor de 61%. În cazul autonomiei academice, lideri sunt Estonia (95%), Finlanda (90%), Anglia, Scoția, Irlanda, Luxemburg (89%( fiecare).

  • Autonomia academică are în vedere capacitatea de a decide în privința numărului de studenți, de a-i selecta pe aceștia, de a introduce sau încheia programe academice, de a alege limba de predare, de a alege furnizori și mecanisme pentru asigurarea calității și de a concepe conținut pentru programe educaționale.
Sursa EUA – The Autonomy Scorecard

La capitolul “Tendințe în diversele dimensiuni ale autonomiei”, când vine vorba despre autonomia organizațională – unde universitățile românești au cea mai scăzută libertate de mișcare, România este scoasă în evidență prin două aspecte:

  • Când vine vorba despre consiliile de conducere ale universităților, care capătă un rol tot mai pronunțat în cele mai multe sisteme europene, România este menționată în rândul unui grup restrâns de trei țări (alături de Croația și Republica Cehă) unde este aplicat un sistem de guvernanță dual, cu un rol mai puternic pentru senatul universitar – modelul de conducere asimetric. Raportul menționează însă că, dintre aceste trei țări, Croația tinde să întărească la rândul ei competențele consiliului.
  • România și Georgia sunt menționate drept singurele țări europene care au un model de guvernanță dual, dar care nu pot include membri externi în forurile lor de conducere. Și aceasta, arată raportul, în condițiile în care membrii externi au numeroase roluri – de la expertiza pe care o pot aduce la legătura cu stakeholder-ii și cu societatea – și fac parte din structurile de conducere în numeroase sisteme. Iar în Austria, Republica Cehă, landul german Hesse și în Olanda consiliile universităților sunt compuse integral din membri externi. Raportul notează că aceștia trebuie să respecte o serie de criterii foarte clar stabilite pentru a face parte din conducerea universităților.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin…
Vezi articolul

Efectele Covid-19 asupra educației: cum vedeau miniștri, directori de companii și instituții de învățământ din 50 de țări impactul epidemiei pe termen scurt și lung, când școlile lumii abia se închideau – sondaj

Un număr foarte mare de factori de decizie din învățământul global se așteaptau, în momentul când școlile se închideau în tot mai multe țări, ca instituțiile de învățământ să aibă…
Vezi articolul

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul

ANALIZĂ Manualul de erodare a încrederii publicului că școlile pot funcționa în pandemie, scris zilnic de autorități: lipsesc informații-cheie despre transmisia în școli și populația afectată de închideri / Plus: comunicare șovăielnică și informații confuze

Desfășurarea activităților școlare, și așa complicată de situația epidemiologică, este supusă unor presiuni crescute, pe măsură ce autoritățile eșuează să ofere informații și date clare și relevante privind rolul școlilor…
Vezi articolul

Vlad Mixich: Dacă epidemia evoluează în ritmul actual, o prognoză a INSP estimează că, la finalul lunii august, 80% din paturile de la Terapie Intensivă pentru COVID-19 din România vor fi ocupate de pacienți în stare gravă

Vlad Mixich, expert numit de Parlamentul European în conducerea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, afirmă că, potrivit unei prognoze realizate de Institutul Național de Sănătate Punlică, dacă…
Vezi articolul