Ponderea persoanelor cu vârste între 15-29 de ani fără loc de muncă sau care nu merg la școală (NEET) a crescut cu peste 5% în România, în pandemie, ceea ce plasează România printre țările europene cu cea mai mare creștere a șomajului în rândul tinerilor, după primul an marcat de criza Covid-19, arată datele Eurostat prezentate într-un raport realizat pentru Parlamentul European.
- Raportul “Tinerii în Europa: Efectele Covid-19 asupra situației lor economice și sociale”, prezentat săptămâna aceasta, a fost realizat la solicitarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul PE. Documentul evaluează impactul crizei Covid-19 asupra tinerilor din Europa, pe teme precum munca, educația, instruirea și bunăstarea emoțională, arătând că această categorie este afectată mai mult decât altele, la nivelul întregii Uniuni Europene.
Potrivit raportului, la nivelul UE, pe parcursul anului 2020 numărul persoanelor NEET a crescut cu peste 720.000, creștere substanțială, chiar dacă ponderea tinerilor care nu muncesc sau nu participă la programe educaționale este mult sub nivelul celor din timpul crizei financiare globale de acum un deceniu.
Dar creșterea ratei NEET este considerabil mai mare în România, decât media europeană. Astfel, dacă la nivelul UE rata NEET a crescut cu 1,3 puncte procentuale de la sfârșitul anului 2019 până în primul trimestru din 2021, România se află pe locul 2, după Letonia, în topul țărilor cu cea mai mare creștere a acestei rate, având o diferență de patru ori mai mare decât media europeană.
Cele mai mari creșteri a ratei tinerilor de 15-29 de ani care nu muncesc și nu studiază (NEET) în Europa, între T4 2019-T1 2021:
- Letonia: +6,9 puncte procentuale
- România: +5,3 puncte procentuale
- Cipru: + 3,3 puncte procentuale
- Grecia: +3,2 puncte procentuale
Același raport arată că rata NEET este considerabil mai mare în rândul fetelor decât al băieților, situație valabilă la nivelul întregii UE, dar în cazul căreia România se află din nou în top, alături de Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia și Italia.
Potrivit documentului, majoritatea persoanelor NEET din aceste țări sunt femei mai ales din cauza responsabilităților familiale pe care le au acestea: mai multe femei își petrec timpul având grijă de copii, comparativ cu alți membri ai familiei, iar femeile tinere petrec de aproape trei ori mai mult timp cu munca neplătită de îngrijire a copiilor sau din gospodărie, comparativ cu bărbații.
Analiza pe baza datelor Eurostat mai arată că, la nivel european, rata NEET a crescut pentru toate nivelurile de educație, cea mai mare creștere înregistrându-se la nivelul absolvenților de postliceale și licee profesionale.
Principalele concluzii ale raportului PE:
- Tinerii europeni au fost afectați în mod aparte de reducerea programului de lucru și de creșterea perioadelor inactive.
- O caracteristică a acestei crize, pentru toate categoriile de vârstă, este faptul că datele șomajului reflectă doar o mică proporție din totalul de locuri de muncă pierdute: a crescut mai degrabă inactivitatea, decât șomajul.
- Deși s-a simțit un reviriment în ocuparea forței de muncă în primul trimestru al acestui an, acest reviriment a fost mai lent în cazul ratei de angajare a tinerilor, iar rata șomajului a rămas superioară celei dinaintea crizei.
- Lipsa locurilor de muncă i-a afectat în special pe tinerii aflați pe punctul să înceapă o carieră (15-24 de ani).
- Consecințele negative ale crizei Covid-19 asupra ocupării forței de muncă ar putea fi mai puțin aspre decât cele ale crizei financiare globale de acum un deceniu, dar, cu cât durează mai mult criza actuală, cu atât mai mult crește riscul adâncirii șomajului pe termen mai lung.
Pe tema acestui raport, Dragoș Pâslaru, europarlamentar Renew Europe (USR-Plus) și fost ministru al Muncii, membru în Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul PE, a comentat:
- “Ei sunt cei care, spun unii, ‘ar trebui să ne plătească pensiile’. Haideți să le și creăm această posibilitate. Este responsabilitatea noastră ca țară să le creăm oportunități!”
Raportul poate fi consultat integral aici.
_____
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.