România – printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4% – date Eurostat

780 de vizualizări
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.

Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.

Harta participarii adultilor la programe de educatie si formare – 2022 / Sursa: Eurostat
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
  • Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
  • Macroregiunea 2 –  7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
  • Macroregiunea 3 –  5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
  • Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Rata de participare a adultilor la educatie si formare – pe regiuni, 2022 (si anii precedenti) / Sursa: Eurostat

Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.

Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.

La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.

  • În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.

Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. O să fiu puțin răutăcioasă.

    În regiunile cu grad ridicat de participare a adulților la formarea continuă de prin Europa… este oare calculat la grămadă cu cetățenii și numărul de imigranți care AU NEVOIE să urmeze cursuri de învățare a limbii și de profesionalizare/conversie?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
ChatGPT în școli

Exerciții de inteligență artificială cu Mihai Viteazul, radicali, Sorescu, Harari și poluarea din Ploiești / Cât de amenințător sau promițător este pentru școală și profesori ChatGPT, cel mai recent sistem AI disponibil la liber pe Internet, care riscă să îngroape temele și spune că poate „înlocui profesorii”?

„Eufemism” de inteligență artificială: cel mai nou sistem AI dat în folosința publicului larg, sistem ce a stârnit un val de discuții în ultima săptămână prin modul spectaculos în care-și…
Vezi articolul

Flavian Georgescu, profesor de Matematică: Este inadmisibil ca în toți cei 4 ani de gimnaziu sau liceu să ne focusăm asupra tematicilor examenelor de evaluare națională sau de bacalaureat, algoritmic, fără a înțelege ce se află în spatele acestor probleme / Asta nu este Matematică! Asta este toceală și este tocmai opusul a ceea ce dorește disciplina Matematică pentru copii

Problema Matematicii în școala românească este analizată de profesorul de Matematică Flavian Georgescu într-un articol publicat de educatieprivata.ro. Acesta pune în antiteza rezultatele de la olimpiadele internaționale de matematică, unde…
Vezi articolul

Elevii români petrec în școală, în 13 ani de învățământ obligatoriu, un număr de ore similar celui petrecut în doar 10 ani de elevii din Italia, Franța sau Spania / România este printre codași la numărul de ore din curriculumul obligatoriu în ciclul primar și sub media europeană la gimnaziu și liceu – raport 

România ocupă abia locul 9 în rândul țărilor europene în ceea ce privește timpul alocat curriculumului obligatoriu în școală, deși are cel mai mare număr de ani de învățământ obligatoriu…
Vezi articolul

Oana Moraru: În România, profesorul e de mult timp abandonat singur la catedră. Da, copilul are nevoie să se simtă bine la școală, dar și sub presiune. Învățarea se întâmplă și cu pasiune, dar și cu constrângere, și cu libertate, dar și cu monitorizare și răspundere

Există două realități aparent contradictorii ale relației elev-profesor. Vorbind de școlile publice, de masă, dar și despre cele particulare cu mai mult de 200 de elevi (unde s-a depășit statutul…
Vezi articolul