Sistemul de educația din România se menține, la mai toți indicatorii-cheie, departe de media înregistrată la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce reunește cele mai multe dintre statele dezvoltate ale lumii și la care România dorește să adere. Deși are cei mai mulți ani de învățământ obligatoriu și nu se confruntă la fel de mult ca alte state cu probleme precum lipsa personalului didactic, educația din România nu se remarcă prin niciun progres semnificativ în ultimii ani, ba chiar înregistrează regrese la unii indicatori, potrivit celui mai nou raport anual al OCDE dedicat acestui sector, Education at a Glance 2024.
- Potrivit notei de țară pentru România (vezi la finalul articolului), ce însoțește raportul, sistemul de învățământ din România păstrează distanța de media OCDE la indicatorii referitori la participarea și rezultatele învățării, la cei privind profesorii sau la investițiile în educație. Cifrele avute în vedere sunt, de cele mai multe ori, aferente fie anului 2021, fie anului 2023.
Analiza OCDE pleacă de la rezultatele educației, iar aici ea arată că România are un procent aproape dublu al adulților care nu au încheiat studiile liceale: 25% – cu 12 puncte procentuale peste media OCDE, în 2023. Și aceasta, notează nota de țară, în condițiile în care adulții care nu termină studiile liceale se confruntă cu riscuri considerabile în ceea ce privește realizările sociale și de muncă, pe tot parcursul vieții, iar majoritatea țărilor OCDE – 28 din 35 – au prioritizat și reușit să reducă acest procent în ultimii opt ani.
Cum se reflectă, în România, problemele rezultate de aici? Situația este mai gravă în țară, decât la nivelul organizației. În România, jumătate (48%) dintre tinerii de 25-34 de ani care nu au terminat liceul reușesc să se angajeze, comparativ cu 79% dintre cei care au finalizat studiile liceale sau postliceale. Dacă, în cazul ultimilor, situația se înscrie în media OCDE (79%), în cazul primilor media OCDE este considerabil mai mare – 61%.
- Pe de altă parte, raportul internațional arată că, spre deosebire de media OCDE, în România situația stă diferit în ceea ce privește rezultatele femeilor și cele ale bărbaților. Dacă, în medie la nivelul țărilor membre OCDE, femeile cu vârste de 25-34 de ani tind să finalizeze studiile universitare într-o mai mare măsură ca bărbații (54% vs. 41%), scorul este mai strâns în cazul României – 26% în cazul femeilor, 19% în cazul bărbaților.
Aceeași raportare indică și nivelul procentul mult mai scăzut al românilor cu vârste între 25-34 de ani care finalizează studiile universitare, acesta fiind aproximativ la jumătatea mediei OCDE atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților.
Potrivit notei de țară, situația este mai dură cu femeile, în România, atunci când parcursul educațional al acestora se oprește mai devreme: „În România, doar 30% din tinerele femei cu studii mai scurte decât cele liceale se angajează, pe când procentul corespunzător, în cazul bărbaților, este de 65%”. Situația în cazul OCDE este similară, dar procentele sunt, în ambele cazuri, mai ridicate, în special în cazul femeilor: 47% – femei, 72% – bărbați.
- În cazul persoanelor cu studii terțiare, rezultatele pentru România sunt mai apropiate de media OCDE: 86% dintre tinerele femei care termină facultatea se angajează, comparativ cu 93% în cazul bărbaților, pe când mediile OCDE sunt de 84%, respectiv 90%.
România bifează, la acest capitol, o situație în care depășește media OCDE: dacă și în țară, și la nivelul organizației bărbații câștigă mai bine ca femeile, „scorul” veniturilor este ușor mai strâns în România. Astfel, femeile angajate, care au finalizat studiile liceale, câștigă în România 90% din cât câștigă bărbații, pe când media OCDE este de 84%, iar în cazul celor cu studii universitare femeile din România câștigă 88% din cât câștigă bărbații, față de o medie OCDE de 83%.
Studiile universitare – rezultate în scădere între 2016-2023
În timp ce nota de țară pentru România pune accentul pe creșterea numărului de români cu studii superioare de la o generație la alta, raportul-cadru indică o scădere a procentului de persoane care au finalizat studiile universitare în România, în 2023 comparativ cu 2016.
Astfel, dacă, în 2016, în România, 23% dintre bărbați și 28% dintre femeile cu vârste de 25-34 de ani aveau studii universitare, în 2023 procentele erau cu câteva puncte mai mici: 19% în cazul bărbaților, 26% în cazul femeilor. În cei opt ani, a crescut ușor, în schimb, procentul persoanelor care au finalizat studiile liceale – fără a produce schimbări semnificative față de media OCDE (vezi mai sus).
Comparație 2016-2023 în ceea ce privește nivelul studiilor finalizate:
Nota de țară, în schimb, indică faptul că, între generații, a crescut procentul celor care finalizează studiile universitare, situație similară celei din majoritatea țărilor OCDE, dar România se situează, în continuare, pe ultimul loc în rândul țărilor analizate, inclusiv la acest capitol.
Astfel, potrivit documentului citat, proporția adulților cu studii superioare – 19% – este mult mai mare decât cea de 4%, a persoanelor care au cel puțin un părinte cu studii superioare. Dar, comparativ cu celelalte țări OCDE și țări candidate, România este pe ultimul loc atât în ceea ce privește ponderea adulților cu studii superioare, cât și a adulților care au cel puțin un părinte cu studii superioare.
Accesul la educație
În rândul țărilor OCDE și țările membre, România se remarcă drept una dintre țările cu cei mai mulți ani de învățământ obligatoriu în 2022 – de la grupa mijlocie până la finalizarea studiilor liceale.
Pe de altă parte, nota de țară arată că, în România, 81% dintre copiii de vârste mici sunt înscriși în educația timpurie – mult mai puțin decât media OCDE, de 96%. Și aceasta, în condițiile în care „educația timpurie poate reduce diferențele de dezvoltare ce îi dezavantajează pe unii copii când se înscriu în școala primară”.
În România, potrivit notei de țară, doar 71% dintre tinerii cu vârste cu prinse între 15-19 ani merg într-o formă sau alta la școală. Dar diferențele sunt foarte mari între regiuni – documentul dă exemplul regiunii Sud-Muntenia, unde doar 62% dintre acești tineri sunt înscriși la studii.
La nivelul superior al parcursului educațional, nota de țară arată că, în România, se face simțită o suprareprezentare a femeilor în cadrul studiilor universitare: 56% dintre persoanele nou admise sunt femei, procent similar cu media OCDE. Dar, în România, 21% dintre femeile care încep studiile universitare studiază domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), în timp ce doar 1% dintre bărbați aleg studii legate de domeniul educației (mediile OCDE: 15%, respectiv 4%).
Cheltuielile pentru educație
Nota de țară ce însoțește raportul Education at a Glance 2024 arată că România cheltuie mai puțin de jumătate față de media OCDE, per participant la educație, de la școala primară la studiile universitare. Astfel, dacă România cheltuie în medie, anual, 6279 de dolari per elev/student, media OCDE este de 14.209 dolari.
Raportând cheltuielile per elev/student (învățământ primar, secundar, terțiar) la puterea de cumpărare, România este penultima între țările membre și candidate ale OCDE, la acest capitol, pe baza datelor aferente anului 2021.
- În acel an, potrivit sursei citate, România a cheltuit 2,5% din PIB pentru educație, jumătate din media OCDE (4,9% din PIB), documentul menționând, însă, că este așteptată o creștere în perioada următoare, ca urmare a creșterii bugetului alocat acestui sector.
Până atunci, însă, potrivit notei de țară, guvernele OCDE au alocat educației, în medie, 10,1% din cheltuielile publice în 2021, procentul în România fiind mult mai mic: 6,4%.
Situația profesorilor
La nivel OCDE, potrivit notei de țară, 18 din 21 de țări raportau probleme cu ocuparea posturilor de profesori calificați, la începutul anului școlar 2022-2023. În România, arată documentul, existau, de asemenea, pobleme din acest punct de vedere, dar problemele se simțeau doar în câteva domenii – matematică, științe, educație fizică, arte.
- Iar raportul compară, la nivelul anului 2023 – deci fără să ia în calcul mare parte din creșterile salariale determinate de greva de anul trecut – situația salarială a profesorilor din România cu cea din celelalte țări membre și partenere OCDE. Raportând salariul la puterea de cumpărare, salariile profesorilor din România – atât cele minime, cât și cele medii și maxime sunt sub media OCDE, dar peste cele dintr-o serie de alte state, inclusiv Țările Baltice, Ungaria sau Grecia.
În ceea ce privește munca lor, potrivit notei de țară, profesorii din România trebuie să predea în medie 513 ore anual la nivel de gimnaziu, considerabil sub media OCDE de 706 ore. În același timp, ei au în grijă un număr similar de copii, cu excepția notabilă a școlii primare:
- Documentul arată că, în timp ce în țările OCDE se înregistrează, în medie, 14 elevi per profesor în școala primară, 13 elevi/profesor în gimnaziu și 13 elevi/profesor în liceu, în România unui profesor îi revin, în medie, 18 elevi în școala primară, 11 în gimnaziu și 13 în liceu.
Nota de țară pentru România – OECD Education at a Glance 2024, integral:
Foto: © Gaudilab | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.