România începe anul școlar în top 4 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa. Cât învață în 2021-2022 copiii din statele europene

3.792 de vizualizări
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Romania se numără și în anul 2021-2022 printre țările europene cu cele mai puține zile de școală, potrivit celui mai recent raport pe această temă, publicat în urmă cu câteva zile de rețeaua europeană Eurydice. România, asemenea anului școlar precedent, va avea 33 de săptămâni de școală în ciclul primar și 34 de săptămâni în gimnaziu și liceu. Cifrele o încadrează printre ultimele patru state europene din acest punct de vedere, alături de Albania, Malta și Grecia, fiind “întrecută” la mică distanță de Cipru și Letonia, care au câteva zile în plus. La polul opus se află și anul acesta Danemarca și Italia, țările cu cele mai multe zile de studiu în anul școlar 2020-2021: 200.

În tabelul din raportul european cu datele agregate pentru toate țările europene, România figurează, în noul an, cu 167 de zile de școală în ciclul primar și 172 în gimnaziu și liceu, la fel ca anul trecut. Aceasta o situează peste Albania (165 de zile în școala primară și gimnaziu, 157 la liceu), Malta (165 de zile în toate ciclurile) și Grecia (172 de zile în primară, 160 în gimnaziu și liceu).

  • Spre coadă mai sunt Letonia, care are o structură mai complexă, cu minim 166 de zile în primară și minim 172 în gimnaziu și liceu, precum și Cipru, cu 170 de zile în școala primară, 180 în gimnaziu, dar numai 168 în liceu.

În topul țărilor cu cele mai multe zile de studiu, alături de Italia și Danemarca mai apar Republica Cehă (196), Norvegia și Slovenia (190), Olanda și Slovacia (189), Germania și Elveția (188).

România începe anul școlar la mijlocul lunii septembrie, ceea ce o plasează, potrivit raportului Eurydice, într-un grup restrâns de țări mediteraneene, (alături de Grecia, Spania – cu un proces etapizat în funcție de regiuni), Italia, Cipru, Portugalia, Albania, Turcia, dar și Bulgaria, pentru care nu există date detaliate în raportul Eurydice) plus Luxemburg. În majoritatea acestora, clima și interese economice precum turismul – care apare recurent ca motiv și în cazul deciziilor privind școala din România – sunt factori ce influențează momentul de start al anului școlar.

Ultimii care încep școala sunt copiii din Malta. Cele mai multe sisteme educaționale au început școala fie în august (10 țări și regiuni), fie la 1 septembrie (13 țări și regiuni). În sistemele descentralizate, unde decizia aparține regiunilor – Germania, Spania, Italia, Olanda, Austria, Elveția – începutul școlii se întinde pe o perioadă mai lungă, primii elevi care s-au întors la școală fiind cei din două landuri germane, la începutul lui august.

Număr de zile de școală în anul școlar 2021-2022 / Sursa: Eurydice

Potrivit analizei Eurydice, în circa jumătate dintre țările europene numărul de zile de școală în medie pentru cele trei cicluri de învățământ (școală primară, gimnaziu și liceu) este cuprins între 170 și 180. În 13 țări și regiuni, el variază între 191 și 190.

În cazul României, tabloul centralizat de Eurydice indică numărul de zile, dar datele furnizate de autoritățile române sunt în săptămâni: anul începe pe 13 septembrie 2021 și se încheie pe 11 iunie și are o durată de 33 de săptămâni în școala primară, 34 în gimnaziu și liceu, cu diferență de o săptămână în primul semestru (13 săptămâni în ciclul primar, 14 în gimnaziu și liceu, unde nu există vacanță de toamnă). Aceste săptămâni includ 4 sărbători naționale/religioase, Ziua Profesorului,  plus o săptămână de Școala altfel.

Câte zile de școală au țările din Europa:

Țară; Nr. zile șc. primară – Nr. zile gimnaziu – Nr. zile liceu

  • Albania: 165 – 165 – 157
  • Austria: 180 – 180 – 180
  • Belgia (fr, fl): 182 – 182 – 182 (181 în Belgia – germană)
  • Bulgaria: 179 – 179 – 179 (cu variații)
  • Bosnia-Herțegovina: 175/189 – 175/182 – 175/182 (cu variații)
  • Rep. Cehă: 196 – 196 – 196
  • Cipru: 170 – 180 – 168 (cu variații)
  • Croația: 175 – 175 – 175 (cu variații)
  • Danemarca: 200 – 200 – 200
  • Elveția: 188 – 188 – 188
  • Estonia: 175 – 175 – 175
  • Finlanda: 188 – 188 – 188
  • Franța: 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 180 (5 zile/săpt)
  • Germania: 188 – 188 – 188 (cu variații, decalat între landuri)
  • Grecia: 172 – 160 – 160
  • Italia: 200 – 200 – 200
  • Irlanda: 183 – 167 – 167
  • Islanda: 180 – 180 -180
  • Letonia: min. 166 – min. 172 – min. 172 (cu variații)
  • Liechtenstein – 182 – 182 – 182
  • Lituania: 175 – 185 – 165/180
  • Luxembourg: 179 – 179 – 179
  • Macedonia de Nord: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Malta: 165 – 165 – 165
  • Muntenegru: 182 – 182 – 182 (cu variații)
  • Norvegia: 190 – 190 – 190
  • Olanda: 189 – 189 – 189
  • Polonia: 187 – 187 – 187 (cu variații)
  • Portugalia: 180 – 170 – 170 (cu variații)
  • Romania:  167 (33 săpt.) – 172 (34 săpt.) – 172 (34 săpt.)
  • Serbia: 180 – 180 – 185 (cu variații)
  • Slovacia: 189 – 189 – 189
  • Slovenia: 190 – 190 – 189 (cu variații)
  • Spania: 175 – 175 – 175
  • Suedia: 178 – 178 – 178
  • Turcia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Ungaria: 181 – 179 – 180
Citește și:

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Ceea ce conteaza este cum petrece copilul timpul in scoala, calitatea predarii, invatarii, dotarea laboratoarelor, calitatea profilor, curriculum, metode, etc.

    In rest nu exista vreo corelatie intre numarul de zile de scoala, numarul de zile de vacanta sau numarul de ore / zi petrecute la scoala si performantele la invatare.

    Un copil roman sta la scoala cam tot atatea ore/an cat sta si un copil german si unul singaporez; un copil roman sta in medie mai multe ore/an la scoala decat un copil finlandez.

  2. Sa nu mai fie vacanta pentru cei din primara si vom fi mai aproape de media europeana, sunt 3 zile diferenta fata de Spania, 5 zile diferenta fata de Suedia, etc. Diferentele nu sunt mari fata de majoritatea tarilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Vlad Mixich: Dacă epidemia evoluează în ritmul actual, o prognoză a INSP estimează că, la finalul lunii august, 80% din paturile de la Terapie Intensivă pentru COVID-19 din România vor fi ocupate de pacienți în stare gravă

Vlad Mixich, expert numit de Parlamentul European în conducerea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, afirmă că, potrivit unei prognoze realizate de Institutul Național de Sănătate Punlică, dacă…
Vezi articolul

Cât de realizabile sunt promisiunile lui Trump de a schimba curriculumul în școlile americane? Descentralizarea îl va împiedica să facă prea multe, spun unii experți / Alții atrag atenția că respectarea regulilor nu e punctul forte al primului inculpat ales președinte al SUA

Promisiunile făcute de președintele ales al SUA, Donald Trump, în campania electorală, cu privire la sistarea fondurilor federale pentru școlile care promovează teme cu care conservatorii, mai ales cei radicali,…
Vezi articolul

Activități anti-bullying, de sprijin pentru reintegrare și de susținere pentru studenții din medii dezavantajate – printre noile atribuții de combatere abandonului universitar, propuse pentru Centrele de consiliere și orientare în carieră – proiect de metodologie

O serie de activități menite să combată abandon ul universitar vor intra în atribuțiile centrelor de consiliere și orientare în carieră (CCOC) din cadrul instituțiilor de învățământ superior – de…
Vezi articolul