România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional

România stagnează față de precedenta sesiune, în privința rezultatelor la testarea standardizată internațională PISA, potrivit datelor publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru ediția din 2022 a programului. Țara noastră a obținut 428 de puncte la toate cele trei domenii testate, Matematică, Lectură/Citire și Științe, fiind, în raport cu ea însăși, aproape la același nivel cu cel atins în 2018, considerat cel mai slab din 2009 încoace.

Poate fi observată o scădere a punctajului la Matematică, două puncte față de 2018, același punctaj la Citire/Lectură cu precedenta testare și o creștere de două puncte la Științe.

Autorii raportului menționează, însă, că „tendința generală, din 2012 încoace, la aceste două domenii, Citire și Științe, poate fi descrisă ca fiind „nici de îmbunătățire, nici de scădere“. Cu toate acestea, tendința este în creștere atunci când se ia în considerare și extinderea învățământului secundar (n.red. gimnaziu și liceu) la populațiile anterior marginalizate. Într-adevăr, între 2012 și 2022, numărul de copii de 15 ani eligibili pentru a susține testul PISA a crescut în România. Acest lucru sugerează că înscrierea în învățământul secundar a crescut semnificativ. De asemenea, aceasta sugerează că rezultatele PISA pentru elevii mai avantajați, cei a căror situație școlară nu s-a schimbat ca urmare a extinderii învățământului, nu au scăzut la nicio materie“, notează raportul OCDE – PISA Country Notes.

Prin comparație, între 2018 și 2022, decalajul dintre primii 10% elevi cu cele mai bune rezultate și cei mai slabi 10% elevi în privința acelorași rezultate „nu s-a schimbat semnificativ la matematică și citire, în timp ce s-a mărit la științe“, se mai arată în document.„La matematică, performanțele au rămas aproape de nivelurile anterioare atât pentru elevii cu performanțe ridicate, cât și pentru cei cu performanțe scăzute“, potrivit raportului.

Dar comparativ cu 2012, proporția elevilor care au obținut scoruri sub nivelul de bază al competenței (nivelul 2) a crescut cu șapte puncte procentuale la matematică; nu s-a schimbat semnificativ la citire; și a crescut cu șase puncte procentuale la științe.

Graficul PISA remarcă un așa-zis “best-fiting trend”, tendință care revine la rezultatele fin 2009, considerat al doilea an cu cele mai slabe scoruri la testarea competențelor, după 2006, prima testare omologată de acest fel, în România.

În România, 7.364 de elevi, din 262 de școli, au completat evaluarea la matematică, citire sau științe, reprezentând aproximativ 162.000 de elevi de 15 ani (aproximativ 76% din populația totală de 15 ani). Eșantionul a fost reprezentativ pentru elevii din România cu această vârstă.

• Au participat 262 de unități de învățământ; 69% urban, 31% rural. Fiecare școală a desemnat un coordonator de școală PISA, care a participat la o sesiune de formare.
• Majoritatea elevilor participanți erau înscriși în clasa a IX-a la momentul evaluării: clasa a VII-a: 1%, clasa a VIII-a: 11%, clasa a IX-a: 71%, clasa a X-a: 17%
• 51% dintre elevii participanți au fost fete

Elevi au susținut două teste de câte o oră, fiecare fiind dedicat unui subiect. Elevilor diferiți li s-au dat întrebări diferite și diferite combinații de subiecte (de exemplu, matematică urmată de lectură, sau științe urmat de matematică etc.). Itemii testului au fost un amestec de întrebări cu alegere multiplă și întrebări care le cereau elevilor să își construiască propriile răspunsuri.

Elevii au răspuns, de asemenea, la un chestionar de fond, care a durat aproximativ 35 de minute. Chestionarul urmărea să obțină informații despre elevii înșiși, despre atitudinile, dispozițiile și convingerile lor, despre locuințele lor, precum și despre experiențele lor școlare și de învățare. Directorii școlilor au completat un chestionar despre managementul școlii, organizare și mediul de învățare.

Unele țări/economii au distribuit, de asemenea, chestionare suplimentare, elevilor, părinților și/sau profesorilor, pentru a obține mai multe informații, notează raportul inițial. Vor urma alte rapoarte PISA pe care OCDE le va publica în următorul an.

DOCUMENT Rezultatele testării PISA 2022 (Volumul I):

DOCUMENT Rezultatele testării PISA 2022 (Volumul II):

Citește și:

BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE

Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România

Rezultate PISA 2022. Aproape un sfert din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă

Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații

PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică

Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională

LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei