Adolescenții români sunt pe primul loc, într-un clasament ce cuprinde 40 de țări, în ceea ce privește folosirea problematică a social-media, ce presupune comportamente care afectează starea de bine mintală, socială și școlară, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat toamna aceasta și semnalat recent de specialistul român în politici de sănătate Vlad Mixich.
În cadrul acestui studiu realizat periodic de OMS, ultima dată în 2021-2022 (în România – în noiembrie 2022), adolescenți de 11, 13 și 15 ani au fost întrebați, între altele, în legătură cu o manifestarea unor simptome ce indică folosirea problematică a social-media. Dacă răspundeau „da” la cel puțin șase dintr-un total de nouă întrebări, erau încadrați la folosire problematică a social-media, similară comportamentelor unor persoane dependente – exemple din evaluare, mai jos.
Potrivit volumului 6, dedicat folosirii social-media și gaming-ului, analiza OMS „Health Behaviour in School-aged Children”, realizată în 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada (pentru analiza utilizării problematice au fost luate în calcul 40 de țări), analizează comportamentele copiilor și adolescenților sub impactul pandemiei Covid-19 și prin comparație cu cele din precedentul studiu de acest fel, derulat în 2018.
În funcție de răspunsurile oferite în cadrul analizei, bazate pe un instrument de cercetare numit Social Media Disorder Scale, participanții au fost împărțiți în patru categorii: utilizatori non-activi (puține contacte și activități în social-media), utilizatori activi, utilizatori cu activitate intensă (contacte aproape permanente cu alții, dar un nivel de utilizare ce nu semnalează probleme), respectiv utilizatori problematici (care prezintă cel puțin șase simptome de utilizare problematică a social-media.
Potrivit raportului internațional, în rândul țărilor participante România are cea mai mare pondere a utilizatorilor problematici, cu o medie de 22% din totalul copiilor și adolescenților. Procentul – de două ori mai mare decât media țărilor din studiu (11%) – este substanțial mai mare decât în cazul următoarelor clasate, Malta (18%) și Bulgaria (17%).
- La polul opus, țările cu cel mai redus procent al copiilor și adolescenților cu un nivel problematic de utilizare social-media sunt Olanda (5%), Ungaria și Suedia (7%), Republica Cehă și mai multe țări nordice (8%).
În același timp, raportul citat consemnează că, față de 2018, România înregistrează cea mai mare creștere a gradului de utilizare problematică a rețelelor sociale în rândul copiilor și adolescenților.
În 2018, raportul similar al OMS indica o creștere acută a utilizării problematice în rândul fetelor, de la vârsta de 11 ani (17,%) la 15 ani (27,5%). În același timp, procentul aferent băieților creștea considerabil mai puțin, de la 15,8% la vârsta de 11 ani la 18,8% în cazul băieților de 15 ani.
În 2022, în România, procentele creșteau considerabil mai ales în rândul băieților.
Astfel, dacă la vârsta de 11 ani 17% dintre băieți și 18% dintre fete raportau un nivel problematic de utilizare social-media, ponderea creștea la 21% în cazul băieților și 28% în cazul fetelor la vârsta de 13 ani. La 15 ani, fetele păstrau același nivel ridicat (28%), în rimp ce în cazul băieților se constata un ușor regres al utilizării problematice (18%).
Același raport internațional din 2022, cu informații detaliate în analiza publicată în această toamnă, mai semnalează că în România copiii din toate categoriile de vârstă (11, 13 și 15 ani) păstrează contactul online cu prietenii într-o măsură mai mare decât media țărilor participante:
- 11 ani – 24% România (20% media internațională);
- 13 ani – 33% România (27% media internațională);
- 15 ani – 36% România (31% media internațională).
Situația este similară și în cazul păstrării contactelor cu un grup mai larg de prieteni, dar și în cazul păstrării contactelor cu persoane întâlnite online.
Ce înseamnă comportamentul problematic:
Comportamentul problematic de utilizare a social media este stabilit în baza unei grile de 9 întrebări – cel puțin șase răspunsuri „da” semnalează o utilizare problematic.
Aici sunt exemplificate cele nouă tipuri de întrebări, fiecare cu câte 3 itemi. Acestea urmăresc să afle, între altele:
- Dacă utilizatorului îi este greu să se gândească, la un moment dat la altceva decât la utilizarea social media sau la verificarea mesajelor noi
- Dacă simt nevoia să utilizeze social media tot mai des și/sau s-au simțit nemulțumiți că nu au putut folosi mai des social media
- Dacă s-au simțit neliniștiți, frustrați sau nervoși atunci când nu au putut social media
- Dacă au încercat să petreacă mai puțin timp în social media, fără succes
- Dacă au apelat la social media ca să nu se mai gândească la probleme sau lucuri neplăcute
- Dacă nu au putut fi atenți la oră sau la teme pentru că foloseau social media
- Dacă și-au mințit părinții sau prietenii cu privire timpul petrecut în social media
- Dacă au neglijat sau au demonstrat interes scăzut în diverse hobby-uri sau alte activități din cauza social media
- Dacă s-au certat cu rudele sau prietenii sau au rupt legături din cauza timpului petrecut în social media
Citește și:
World Vision România: Șase din zece fete chestionate au încercat „diete extreme sau periculoase” la presiunea social media și a persoanelor de sex opus. 92% dintre fete își doresc ca școlile să organizeze discuții despre imaginea corpului și presiunile pentru tineri din social media
VIDEO Studiu Salvați Copiii: 31% dintre copiii participanți au petrecut mai puțin timp cu familia sau făcând lucruri pentru școală, pentru a naviga pe internet / Mulți dintre cei de pe rețelele de socializare cu care cei mici se compară sunt influenceri și bloggeri, oameni care din asta trăiesc – Iulia Ionescu, jurnalist și consultant social media
Atenționare de la Ministerul Educaţiei, după ce mai mulți elevi au ajuns la spital în urma provocării „Superman” de pe TikTok: Toate platformele sociale trebuie să respecte regulile de protecţie a minorilor în spaţiul online
C.I.
Costin Ionescu
Raluca Pantazi
Adriana Vișean
9 comments
Dragi profesori, daca sunt dintre dvs care afceti grupuri de whatsapp (sau alte aplucatii) cu copiii pentru a le transmite acolo informatii pe care in mod normal trebuie sa le primeasca in clasa in timpul orelor de curs, va rog sa luati in considerare urmatoarele:
-Exista si parinti care incearca sa isi fereasca copiii de pericolele social media; o data ce copilul are smartphone cu whatsapp, indiferent de scopul declarat, s-a cam terminat cu copilaria. Poate vedeti multi copii care au smartphone cu aplicatii insa NU TOTI AU. Ganditi-va ca parintii acestora chiar nu vor sa le dea, inca, de ce II OBLIGATI?
-varsta minima de utilizarea a whatsapp este de 13 ani;
-de ce discriminati copiii care nu au smartphone? de ce le limitati dreptul la educatie?
-de ce puneti parintii la cheltuieli inutile?
-poate multi nu sunteti parinti, dar va rog, analizati care sunt problemele copiilor si adolescentilor de azi; -va spun eu- dependenta de tehnologie si ideologia de gen; de ce ma obligati sa imi expun copilul la riscuri inutile, pe care eu le pot evita?
ce autoritate exista la ore când nu ai voie sa-i zici nimic plodului cu telefon?
totul vine din familie care le cumpara telefoane scumpe și apoi nu-i mai interesează cum și când le folosesc.
nu știu la ce școală predai tu, dar la școala copilului meu TOTI profesorii au cerut să fie făcute grupuri de WhatsApp cu copiii (copii de 10-11 care legal NU AR FI TREBUIT SA AIBA WHATSAPP) ca sa dea acolo temele. în clasa a 5-a erau 2 copii fara WhatsApp/telefon mobil, printre care și al meu. în clasa a 6-a nu a mai fost niciunul, pentru că profesorii NU DĂDEAU TEMELE IN CLASA. așteptau să ajungă acasă și să le scrie pe WhatsApp. deci de unde văd eu lucrurile, indiferent ce fac părinții, profesorii sunt cei care bat cuiele pe sicriu
și nu doar temele! ci și anunturi despre ore IN TIMPUL ORELOR. ce ora nu se face, unde se face biologia, in laborator sau în clasa etc. adică nu doar că profesorii nu le cer copiilor să pună telefoanele undeva pe durata orelor de curs, dar pornesc de la premiza că își verifică telefoanele in pauze!!! acum m-am enervat rău :))
pentru mine este evident că de fapt profesorii se bucura că elevii stau pe telefoane. pe vremuri daca nu țineai copiii în frâu sau dacă aveai chef să faci altceva in timpul orei, copiii făceau harmalaie și nu ieșea bine pentru tine..azi, poți să faci orice in ora, sau chiar nimic, și elevii stau cu nasul în telefon și toată lumea e fericita. mă rog, in afara de mine, care vreau un copil și apoi un adult, nu un robot :)))
Aveti dreptate, din nou. Am auzit si eu de la mai multi parinti de acest trend. Sau ca o diriginta a pretins ca toti copiii din clasa sa aiba smartphone cu Kahut pe el ca sa se poata juca impreuna in timpul orei de dirigentie , sa se cunoasca mai bine, copii de clasa a 5-a!!
Este revoltator de-a dreptul. Om fi putini cei care inca ne ferim copiii de pericolele social media. dar acest profesori pur si simplu ingradesc dreptul copiilor la educatie. Nu poate sa isi faca tema tema pentru ca nu are smartphone cu whataspp!!! Este legal ?
copiii nu au voie pe whatspp pana la 13 ani, cine bifeaza casuta pentru ei?
Mi-as dori ca edupedu sa faca o cercetare pe acest subiect. Pot sa va spun ca in cluj napoca se practica acest lucru (la scoala Bob de exemplu), profesorul face grup de whataspp cu copiii, parintii nu au voie in el!, pe acest grup li se comunica temele si alte informatii IN AFARA OREI DE CURS. cum se poate asa ceva?
Poate si de asta suntem in fruntea clasamentului la utilizarea problematica a social media de catre copii. Oare in celelalte tari are loc acest fenomen? Cam am indoieli..
și eu am cerut edu pedu sa facă cercetări pe tema asta, am fost ignorată :))) nu este subiect de interes. ce pot însă să vă sfătuiesc este să intrați dvs pe acele grupuri in locul copilului. eu așa am făcut. Este drept că acum are și copilul meu WhatsApp, nu mai știu exact cum s-a întâmplat, odată ce se intredeschide ușița asta, este greu sa o închizi. însă are in agenda doar 3 colege și vorbește cu ele rar. telefonul stă mai mult închis, ceea ce nu as putea sa ii cer daca ar fi el pe grupuri! însă pe grupuri sunt in continuare eu, și îi transmit toate informațiile ce trebuie transmise. vă dați seama că trebuie să pescuiesc temele și anunțurile printre zecile de mesaje stupide pe care profesorii acceptă să le posteze copiii pe acele grupuri? a fost UN SINGUR CAZ în care o profesoară a scos un copil de pe un grup pentru că a făcut-o pe o colegă “grasă”. in rest, se poartă orice fel de discuții și nimeni nu zice nimic (mă rog, eu ii mai zic dirigintelui, dar se vede că este și el depășit de comunicarea pe WhatsApp, după ce că este greu să ii stăvilească pe copii și la școală! cineva ar trebui să interzică grupurile pe WhatsApp la școală și punct
cred că mi-a scăpat prima oara pasajul că părinții nu au voie pe grupul de WhatsApp! asta este absolut șocant. vreau sa cred că este vorba de părinții copiilor care au telefon și sunt și ei pe grup, nu cred că poate cineva sa ii interzica unui părinte al cărui copil nu are WhatsApp sa intre pe grup și să ia informațiile de care are nevoie copilul lui. Mi se pare revoltător. Multe nereguli am trăit și eu la școala copilului, dar pentru așa ceva as da școala în judecată.
De ce școlile permit telefoane la ore chiar și după ce există posibilitatea de a restrânge uzul lor din sept 2024?!? Aceasta-i întrebarea. Dacă la ore, când există oarece autoritate nu se face asta, ce așteptați de la familie?!
pentru că duamna Manzatu (PSD) , aia din parlamentul european , a fost întrebată dacă va cere interzicerea la telefoane in școlile din Europa și a A ZIS CA NU , ” CA CINE O SA I MAI VO TE ZE !!”
va pun linkul , că probabil n o sa va vina a crede :
https://www.g4media.ro/roxana-minzatu-comisarul-european-desemnat-pe-educatie-intrebata-daca-ia-in-considerare-interzicerea-telefoanelor-in-scoli-vreti-sa-nu-ne-mai-voteze-copiii-din-europa-niciunul-dintre-noi-nu-va-ved.html