“România Educată” – șase ani de “reformă la scară largă” datorată Președinției, dar răspunderea pentru succes și efecte trebuie căutată la echipa care o implementează, la “sistem” și în “politica nestatornică”, susțin Ligia Deca și Robert Santa, consilieri în cadrul Administrației Prezidențiale

Proiectul “România educată” este prezentat drept o reformă majoră, de șase ani, promovată de Președinte, dar responsabilii pentru succesul lui trebuie căutați în altă parte, anume la echipa care răspunde de implementarea lui. Așa reiese dintr-o prezentare a proiectului, făcută de doi consilieri din cadrul Președinției, care au supervizat dezbaterile pentru “România educată”, Ligia Deca și Robert Santa.

• Cei doi semnează primul capitol, intitulat “România Educată – Concentrare asupra Elaborării de Politici Incluzive după 30 de reforme schimbătoare în sistemul educațional românesc” (titlu original: “Educated Romania—Focusing on Inclusive Policymaking After 30 Years of Shifting Reforms in the Romanian Education System”), din cadrul unui amplu raport privind starea învățământului superior din România. Raportul, supervizat de Adrian Curaj și Cezar Mihai Hâj din partea UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) și de expertul Jamil Salmi din Columbia, a fost publicat sub egida editurii Springer, cu titlul “Higher education in Romania: Overcoming Challenges and Embracing Opportunities”.

Autorii, consilierul de stat Ligia Deca și Robert Santa, consilier la Administrația Prezidențială – Departamentul Educație/Cercetare, trec în revistă diversele schimbări și reforme din educația românească de după 1990, cu accent pe procesul de elaborare a proiectului “România Educată”. Primele dezbateri pe tema acestuia au început acum șase ani – mai mult de jumătate din perioada scursă de la introducerea actualei Legi a educației (2011), pe care actualele autorități intenționează să o schimbe în temeiul proiectului prezidențial.

Cei doi autori susțin că documentul lansat oficial în vara anului trecut “a început deja să modeleze educația românească”, anume prin influența asupra PNRR și prin Strategia Națională de Apărare. Dar responsabilitatea pentru aplicarea proiectului discutat de mai bine de jumătate de deceniu trebuie căutată în altă parte, reiese din articolul citat:

• “Rămâne de văzut dacă abordarea propusă de ‘România Educată’ își dovedește reziliența și reușește să impună o agendă de mai lungă durată decât tentativele anterioare de reformare a sistemului de educație”, scriu reprezentanții Administrației Prezidențiale.

Ei continuă, plasând răspunderea pe seama “vieții politice din România”, în termeni generici:

• “Nestatornicia vieții politice din România este notorie, având o cultură a schimbărilor constante la nivel de reglementare, situație în care modul cum reacționează sistemul la o nouă propunere de reformă nu poate fi prezis cu exactitate”.

Drept urmare, pentru succesul proiectului responsabilii trebuie căutați în altă parte, se înțelege din articolul celor doi consilieri de la Cotroceni, unde este asumată doar “reforma la scară largă în educație din ultimii șase ani”:

• “În opinia autorilor, succesul proiectului va depinde în mare parte de echipa responsabilă cu implementarea. Proiectul a rezistat ca singură reformă la scară largă în educație din ultimii șase ani, datorită unei combinații a angajamentului politic solid al Președintelui României și abordării democratice cuprinzătoare, ce a făcut ca proprietatea să revină întregului sistem, dar mai ales în cadrul sectorului ONG.”

Considerațiile cu privire la cei șase ani de reformă cu rezultate incerte vin la capătul unui articol ce pleacă de la premisa că o serie de rapoarte internaționale au reliefat performanța slabă a educației din România, comparativ cu cea din alte țări europene. Iar această tendință se face simțită în condițiile în care “conștientizarea faptului că educația românească este măcinată de multiple probleme nu este de dată recentă – sentimentul urgenței reformelor există din anii ’90”.

Întregul raport, inclusiv articolul citat – aici.