România e ultima în UE și la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare: sectorul guvernamental alocă 72 de lei pe cap de locuitor, firmele – 127

561 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Cheltuielile României în 2017 cu cercetarea și dezvoltarea au fost cele mai mici din Europa, potrivit celor mai noi date Eurostat. În sectorul guvernamental, procentul alocat a fost de 0,16% din PIB, mai mic față de 0,23% din PIB, cât era în urmă cu 10 ani. În sectorul de afaceri avem o creștere importantă – de la 0,17% din PIB în 2008, la 0,29% din PIB în 2017. Iar în sectorul universitar procentul a fost de 0,05% din PIB, mai puțin de jumătate din cât era în urmă cu 10 ani (0,12% din PIB).

După totalul cheltuielilor pentru Cercetare și Dezvoltare, România s-a clasat în 2017 pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 0,5%, un sfert din media Uniunii Europene de 2,07% și de 6 ori mai puțin față de Suedia, Austria, Danemarca și Germania.

În sectorul guvernamental, datele citate arată că România alocă 0,16% din PIB pentru Cercetare și Dezvoltare. Asta înseamnă, potrivit Eurostat, circa 15,6 euro pe cap de locuitor, în scădere față de 16,1 euro (0,23% din PIB) în 2008.

În sectorul de business alocările au crescut cel mai mult – firmele au alocat 535,9 milioane de euro pentru Cercetare și Dezvoltare. Suma este echivalentul a 27 de euro pe cap de locuitor – 0,29% din PIB.

Investiția în Cercetare și Dezvoltare înseamnă competitivitate și capacitatea de a face față provocărilor comerciale și de pe piața forței de muncă. Cu cât un stat alocă mai multe fonduri, cu atât e mai dezvoltat și atrage forță de muncă înalt calificată.

Ținta tuturor țărilor UE este ca până în 2020 să aloce 3% din PIB, în condițiile în care acum media este puțin peste 2%.

Coreea de Sud a avut o cheltuială de 4.22% din PIB pentru Cercetare&Dezvoltare, Japonia – 3.28%, iar SUA 2.76%.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproape 12.000 de candidați la concursul de angajare în Învățământ 2024 se pot titulariza dacă găsesc post disponibil, alți 10.600 pot fi doar profesori suplinitori – rezultatele inițiale. 5.900 nu au reușit să ia nota 5

Rezultatele de la Titularizare 2024 au fost publicate marți la ora 12:00 de Ministerul Educației, iar acestea arată că 11.928 de lucrări scrise au fost notate cu peste 7. Asta înseamnă aproape…
Vezi articolul

Studenții ar fi „profesioniști adevărați”. Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române, despre propunerea ca viitorii profesori de limba română să facă un an de licență în plus: Dacă Ministerul Educației ne-ar consulta, în mod evident am putea susține cu argumente studiile filologice de patru ani – INTERVIU

Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, spune că susține propunerea ca licența pentru viitorii profesori de limba română să fie extinsă la…
Vezi articolul

Eseu la Bacalaureat – argumentați dacă oamenii trebuie să fie sau nu recunoscători față de școală. Lixandru, Ministerul Educației: „Este normal să-mi exprim recunoștința față de sistemul de educație care m-a format”

Unul dintre subiectele de la proba de limba și literatura română a Bacalaureatului 2023 le cerea elevilor să redacteze un text de 150 de cuvinte prin care să argumenteze dacă…
Vezi articolul

Activitate în cadrul programului „Școala Altfel”: Elevii unei școli din București au mers la piață și au cumpărat fructe și legume / Învățătoare: „Am vrut ca ei să înțeleagă importanța produselor locale și a susținerii producătorilor autohtoni. Activitatea a avut și o componentă legată de educația financiară”

Elevii clasei a III-a de la o școală din București au făcut cumpărături la piață, activitatea fiind organizată în cadrul programului național „Școala altfel”, scrie G4Food.ro. Acest program își propune…
Vezi articolul