România din ochii copiilor care își văd țara de două ori pe an, de Paște și Crăciun. Mama: Am zis că fetele mele „vor ști să vorbească în română”, când am văzut durerea din ochii mamei că nu le înțelegea

Milioane de români au emigrat în străinătate în ultimii aproape 15 ani, câți s-au scurs de la aderarea României la UE. Astăzi, o generație de copii născuți din părinți români vorbesc o altă limbă maternă și învață româna ca pe a doua limbă. Este o realitate pe care părinții lor nu au anticipat-o inițial. Mihaela a plecat din țară acum șapte ani împreună cu soțul său și cele două fiice. Motivul? Fetele să aibă parte de o educație mai bună și de un mediu care să le ofere mai multe șanse în viață. Fiind profesoară de limba engleză, a ales Marea Britanie. Ca să le ajute să se integreze cât mai ușor în sistemul de educație britanic, fetele au învățat limba engleză ca limbă maternă și româna o studiază acum la cursurile de limbă de la Institutul Cultural Român (ICR) din Londra. „Durerea din ochii mamei mele cred că a fost cel mai… a fost lucrul care m-a făcut să spun „ele vor ști să vorbească în română”, pentru că nu le înțelegea. Fetele vorbeau și ea nu le înțelegea”, a povestit Mihaela, mama fetelor, într-un interviu pentru EduPedu.ro.

Părinții Emei și Maiei le citesc în română, le spun basme românești și au o tradiție de Crăciun să citească împreună dintr-o carte de povești de sărbători în română. Anul acesta, după ce au fost practic izolați de familie de sărbători timp de doi ani din cauza pandemiei, s-au reunit cu bunicii din partea mamei și au petrecut Crăciunul împreună.

„Eu și fetițele nu am mai fost de trei ani în România, intenționam să ne întoarcem în vară, dar a trebuit să ne anulăm planurile din cauza pandemiei… e dureros. La vară, orice ar fi, vom veni în țară la bunici”, a spus Mihaela.

Fetele au auzit limba engleză încă de când erau bebelușe, a povestit mama lor. Le vorbea engleză în ideea că este bine să se obișnuiască să audă o limbă străină. Atunci nu avea planuri să plece din țară, însă lucrurile s-au schimbat în 2015. Incendiul de la Colectiv a provocat o adevărată mișcare socială, primele proteste de amploare, când peste noapte au devenit vizibile fisurile sistemului. Pentru Mihaela decizia a fost simplă, familia ei și surorile dragi alături de care copilărise și de care este foarte apropiată erau deja în Marea Britanie, lucrurile nu mergeau bine în țară și voia să le ofere o viață mai bună fetelor ei, departe de corupție, într-o societate care să le dea șansa unei vieți mai împlinite. Depărtarea de țară a făcut-o, însă, să vadă România și în altă lumină, nu doar a vieții cotidiene.

„În România eram foarte critică vizavi de starea societății, de guvern, acum văd lucrurile altfel. (…) Toată familia mea este aici (Marea Britanie), toate surorile mele sunt aici de ani de zile. Noi am fost crescute să fim foarte apropiate și am vrut să fim împreună, am vrut ca cele două fetițe să crească și cu surorile mele, să aibă apropierea aceea pe care am avut-o și eu. Aveam și un sentiment că suntem cumva blocați în România. Când am avut fetițele mi-am dat seama că oricât de mult aș încerca eu, în România nu o să le pot oferi mare lucru, deși și eu și soțul meu o duceam bine, dar cu toate astea am simțit că nu pot să le ofer mare lucru în afară de un comfort material. (…) M-am gândit că vor avea oportunitatea să crească lângă oameni mai deschiși la minte și o să aibă mai multe oportunități în orice. (…) Când am plecat din România am avut un sentiment pe care nu mă așteptam să-l am, apreciez niște lucruri pe care le luam de-a gata în România, am un sentiment din acesta de apartenență la cultură pe care nu-l conștientizam acasă”, a povestit Mihaela.

Momentul în care a decis că fetele ei trebuie să meargă la cursuri de limba română a fost când, în vizitele pe care le aveau în țară, copilele nu puteau să poarte un dialog fluent cu bunicii lor.

„Durerea din ochii mamei mele cred că a fost cel mai… a fost lucrul care m-a făcut să spun ‘ele vor ști să vorbească în română’, pentru că nu le înțelegea. Fetele vorbeau și ea nu le înțelegea. Ema voia să vorbească cu ea, căuta un cuvânt în română, se uita la mine fiindcă nu știa cum să-i spună lui buni ceea ce voia. Am zis atunci că nu există nicio posibilitate ca ele să nu știe și să nu vorbească română”, a povestit Mihaela.

Am cumpărat abecedare și cărți de povești din România

România, pentru ele, este țara de origine, dar acasă este Marea Britanie. De aceea, și imaginea pe care o au despre România este una destul de idilică.

„Acum ne-am stabilit și aici este viața noastră. Nu vreau să uite cine sunt, de asta facem tot ce facem pentru ele. Noi, în fiecare weekend, avem ore de română cu ele, am cumpărat abecedarele din România când am fost ultima dată aici, am cumpărat cărți de povești. Avem una pe care o citesc în fiecare seară de Crăciun. Ele înțeleg tot ce le spui în română, știu despre țară și văd România ca pe un loc minunat și deseori mă întreabă de ce am plecat că e mai „nice” în România. Dar ele au fost numai vara în țară, unde toată lumea le primește cu brațele deschise, toată lumea are cadouri pentru ele”, a spus mama lor.

În Marea Britanie, Mihaela încearcă să le ofere zilnic o legătură culturală cu România. “În afară de limbă, noi păstrăm toate tradițiile de Crăciun, de Paște, 1 iunie, Sfântul Nicolae, mergem la biserica românească de aici, nu des, pentru că e foarte departe de noi și mai este și pandemia. Le gătesc mâncare românească, avem aici magazine de specialitate. Singurul lucru care mi-e mai greu să le povestesc este istoria, la școală nu prea învață istorie generală, universală, lecțiile sunt despre Marea Britanie.

De altfel, ele se simt britanice, în tot ceea ce fac, prin modul în care vorbesc, cum se comportă, ele sunt britanice, sunt de aici, dar se simt mândre de moștenirea românească, simt că au o tradiție în plus, mai pot vorbi o altă limbă. Dacă le întreabă cineva de unde sunt, ele răspund ‘din România’.”