România din ochii copiilor care își văd țara de două ori pe an, de Paște și Crăciun. Mama: Am zis că fetele mele „vor ști să vorbească în română”, când am văzut durerea din ochii mamei că nu le înțelegea

8.623 de vizualizări
Foto: Arhiva personală
Milioane de români au emigrat în străinătate în ultimii aproape 15 ani, câți s-au scurs de la aderarea României la UE. Astăzi, o generație de copii născuți din părinți români vorbesc o altă limbă maternă și învață româna ca pe a doua limbă. Este o realitate pe care părinții lor nu au anticipat-o inițial. Mihaela a plecat din țară acum șapte ani împreună cu soțul său și cele două fiice. Motivul? Fetele să aibă parte de o educație mai bună și de un mediu care să le ofere mai multe șanse în viață. Fiind profesoară de limba engleză, a ales Marea Britanie. Ca să le ajute să se integreze cât mai ușor în sistemul de educație britanic, fetele au învățat limba engleză ca limbă maternă și româna o studiază acum la cursurile de limbă de la Institutul Cultural Român (ICR) din Londra. „Durerea din ochii mamei mele cred că a fost cel mai… a fost lucrul care m-a făcut să spun „ele vor ști să vorbească în română”, pentru că nu le înțelegea. Fetele vorbeau și ea nu le înțelegea”, a povestit Mihaela, mama fetelor, într-un interviu pentru EduPedu.ro.

Părinții Emei și Maiei le citesc în română, le spun basme românești și au o tradiție de Crăciun să citească împreună dintr-o carte de povești de sărbători în română. Anul acesta, după ce au fost practic izolați de familie de sărbători timp de doi ani din cauza pandemiei, s-au reunit cu bunicii din partea mamei și au petrecut Crăciunul împreună.

„Eu și fetițele nu am mai fost de trei ani în România, intenționam să ne întoarcem în vară, dar a trebuit să ne anulăm planurile din cauza pandemiei… e dureros. La vară, orice ar fi, vom veni în țară la bunici”, a spus Mihaela.

Fetele au auzit limba engleză încă de când erau bebelușe, a povestit mama lor. Le vorbea engleză în ideea că este bine să se obișnuiască să audă o limbă străină. Atunci nu avea planuri să plece din țară, însă lucrurile s-au schimbat în 2015. Incendiul de la Colectiv a provocat o adevărată mișcare socială, primele proteste de amploare, când peste noapte au devenit vizibile fisurile sistemului. Pentru Mihaela decizia a fost simplă, familia ei și surorile dragi alături de care copilărise și de care este foarte apropiată erau deja în Marea Britanie, lucrurile nu mergeau bine în țară și voia să le ofere o viață mai bună fetelor ei, departe de corupție, într-o societate care să le dea șansa unei vieți mai împlinite. Depărtarea de țară a făcut-o, însă, să vadă România și în altă lumină, nu doar a vieții cotidiene.

„În România eram foarte critică vizavi de starea societății, de guvern, acum văd lucrurile altfel. (…) Toată familia mea este aici (Marea Britanie), toate surorile mele sunt aici de ani de zile. Noi am fost crescute să fim foarte apropiate și am vrut să fim împreună, am vrut ca cele două fetițe să crească și cu surorile mele, să aibă apropierea aceea pe care am avut-o și eu. Aveam și un sentiment că suntem cumva blocați în România. Când am avut fetițele mi-am dat seama că oricât de mult aș încerca eu, în România nu o să le pot oferi mare lucru, deși și eu și soțul meu o duceam bine, dar cu toate astea am simțit că nu pot să le ofer mare lucru în afară de un comfort material. (…) M-am gândit că vor avea oportunitatea să crească lângă oameni mai deschiși la minte și o să aibă mai multe oportunități în orice. (…) Când am plecat din România am avut un sentiment pe care nu mă așteptam să-l am, apreciez niște lucruri pe care le luam de-a gata în România, am un sentiment din acesta de apartenență la cultură pe care nu-l conștientizam acasă”, a povestit Mihaela.

Ema și Maia, la cursurile online de limba română organizate de ICR Londra, în costume populare românești. Mama fetelor: Întotdeauna au o temă culturală la ore, nu este doar o lecție de limbă și gramatică / Foto: Arhiva personală

Momentul în care a decis că fetele ei trebuie să meargă la cursuri de limba română a fost când, în vizitele pe care le aveau în țară, copilele nu puteau să poarte un dialog fluent cu bunicii lor.

„Durerea din ochii mamei mele cred că a fost cel mai… a fost lucrul care m-a făcut să spun ‘ele vor ști să vorbească în română’, pentru că nu le înțelegea. Fetele vorbeau și ea nu le înțelegea. Ema voia să vorbească cu ea, căuta un cuvânt în română, se uita la mine fiindcă nu știa cum să-i spună lui buni ceea ce voia. Am zis atunci că nu există nicio posibilitate ca ele să nu știe și să nu vorbească română”, a povestit Mihaela.

Am cumpărat abecedare și cărți de povești din România

România, pentru ele, este țara de origine, dar acasă este Marea Britanie. De aceea, și imaginea pe care o au despre România este una destul de idilică.

„Acum ne-am stabilit și aici este viața noastră. Nu vreau să uite cine sunt, de asta facem tot ce facem pentru ele. Noi, în fiecare weekend, avem ore de română cu ele, am cumpărat abecedarele din România când am fost ultima dată aici, am cumpărat cărți de povești. Avem una pe care o citesc în fiecare seară de Crăciun. Ele înțeleg tot ce le spui în română, știu despre țară și văd România ca pe un loc minunat și deseori mă întreabă de ce am plecat că e mai „nice” în România. Dar ele au fost numai vara în țară, unde toată lumea le primește cu brațele deschise, toată lumea are cadouri pentru ele”, a spus mama lor.

Maia și Ema, citind cartea preferată de povești, de Crăciun / Foto: Arhiva personală

În Marea Britanie, Mihaela încearcă să le ofere zilnic o legătură culturală cu România. “În afară de limbă, noi păstrăm toate tradițiile de Crăciun, de Paște, 1 iunie, Sfântul Nicolae, mergem la biserica românească de aici, nu des, pentru că e foarte departe de noi și mai este și pandemia. Le gătesc mâncare românească, avem aici magazine de specialitate. Singurul lucru care mi-e mai greu să le povestesc este istoria, la școală nu prea învață istorie generală, universală, lecțiile sunt despre Marea Britanie.

De altfel, ele se simt britanice, în tot ceea ce fac, prin modul în care vorbesc, cum se comportă, ele sunt britanice, sunt de aici, dar se simt mândre de moștenirea românească, simt că au o tradiție în plus, mai pot vorbi o altă limbă. Dacă le întreabă cineva de unde sunt, ele răspund ‘din România’.”


5 comments
  1. Felicitari pentru ca ati realizat ca e nevoie de o alta abordare! Sunt mulți părinți sau viitori părinți in situația dumneavoastră . Creierul copilului e ca un burete. Absoarbe tot. Băiatului mei înțeleg romană , bulgara, lituaniana și engleză la nici 3 ani. Spor la trebă și curaj!

  2. Părinților le-a fost rușine sa spună ca sunt romani. Cunosc copil, care la nici 4 ani, vorbește daneza, engleza, chineza și romana. Totul e sa vrei…

  3. Cam ciudata situatie, copiii nu stiu romaneste pt ca nu li s-a vorbit acasa. Nu cred ca e cea mai buna varianta. Noi tot de atatia ani locuim in Uk, copiii de 8 si 6 ani vorbesc bine romaneste si engleza pentru ca acasa doar romaneste am vorbit. Cand ne-am mutat aici am vazut adolescenti din familii de romani care inteleg limba romana dar raspund doar in engleza,nu am vrut sa ajungem in aceiasi situatie. Sunt dragute lectiile de romana dar daca vreti sa stie si limba materna vorbiti cu ei romaneste.

  4. Degeaba esti profesor de engleza daca nu stii ca un copil poate invata de mic mai multe limbi simultan si vorbi ambele fluent. Ca ti-a fost rusine sa ii vorbesti romaneste e partea a doua. Incerc sa imi inchipui cum ii cantai nani Nani in engleza din adancul sufletului. Rezolvati va intai frustarile personale, pentru ca le veti transmite copiilor indiferent in ce limba le vorbiti. Am prieteni care au copii bilingvi in UK (romana /engleza)si in plus copiii sunt cei mai buni din clasa la spaniola/italiana. Asa ca nu va mai dati cu parerea. Cititi inainte sa decideti de capul vostru ce e mai bine pentru un copil.

    1. Stimate, domnule Marin! Faceti un comentariu incendiar si pe un ton acuzator. Oriunde am fi, oricite limbi am vorbi, intotdeauna O limba va avea prioriate. Este limba care se foloseste in jurul nostru, in mediu lingvistic care ne inconjoara. Intr-un cuplu unde se vorbesc doua limbi diferite de cea a mediului lingvisitc inconjurator, copilul va deveni mai mult sau mai putin fluent in acea limba pe care o foloseste cel mai mult. Cu respect.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Programul “masă caldă” din 2022-2023 în viziunea Ministerului Educației e un succes: Din 450 de școli, doar în 5 nu s-a implementat, spune Sorin Ion / Noul program „Masă Sănătoasă” era aplicat în primele 6 luni ale acestui an școlar în doar o treime dintre școlile selectate, arată studiul World Vision

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, spune că în anul școlar trecut, dintre cele 450 de școli selectate pentru programul masă caldă, doar 5 nu l-au implementat. Declarația…
Vezi articolul

Noi discipline anunțate de Ligia Deca: “Istoria, robia și deportarea romilor”, opțională pentru elevii de gimnaziu și liceu, iar “Istoria Comunismului din România” se va studia obligatoriu la liceu

Elevii de gimnaziu și liceu vor putea alege ca disciplină opțională “Istoria, robia și deportarea romilor”, iar liceenii vor mai studia o nouă disciplină obligatorie: “Istoria Comunismului”, a spus Ligia…
Vezi articolul

Ministrul Muncii, Marius Budăi: Voi participa la negocierile de la Guvern cu sindicatele. Educaţia a peste trei milioane de copii, dar şi veniturile a aproape 300.000 de angajaţi din învăţământul românesc sunt mai importante decât orice viitoare funcţie din Guvern

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a anunţat că duminică va participa la negocierile de la Guvern cu sindicatele din Educaţie, din respect pentru profesori şi pentru ca, luni,…
Vezi articolul

Tudor Prisecaru a fost numit secretar de stat în ministerul Cercetării și Digitalizării. Doctor inginer cu specializarea Cazane de abur, Prisecaru este președintele Senatului Universității Politehnica București și un apropiat al rectorului Mihnea Costoiu

Președintele Senatului Universității Politehnica a fost numit vineri în funcția de secretar de stat în ministerul Cercetării și Digitalizării, prin decizie a premierului, publicată în Monitorul Oficial. Tudor Prisecaru este…
Vezi articolul