România – cea mai ridicată rată NEET, a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu merg la școală, la nivel UE / Pe ultimele locuri din punct de vedere al participării tinerilor pe piața muncii și fruntașă la creșterea ratei șomajului între 2019 și 2024

România a înregistrat, în ultimii doi ani, cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau participă la programe de formare (NEET) la nivelul întregii Uniuni Europene, în creștere față de 2019, potrivit celui mai nou raport privind situația tinerilor publicat de Comisia Europeană și ultimelor date Eurostat. În același timp, contrar tendinței generale din Uniunea Europeană, România se numără printre puținele state unde rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani a crescut între 2019-2023, iar țara se situează pe ultimele locuri din punct de vedere al participării tinerilor pe piața muncii.

Potrivit raportului ”The situation of young people in the European Union” („Situația tinerilor în Uniunea Europeană”), în România rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani a înregistrat o creștere în perioada 2019–2023, contrar tendinței de scădere observate în alte țări europene. Alături de Estonia, România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană în care șomajul în rândul tinerilor a crescut semnificativ – de la 10,1% în 2019 la 13% în 2023.

• Potrivit ultimelor date Eurostat, actualizate pe 15 aprilie 2025, România a avut o rată a șomajului în rândul tinerilor, în 2024,  mai mare cu peste un punct procentual față de anul anterior, luat în considerare în raport, anume 14,1%.

Raportul UE citat menționează că, la nivel UE, tinerii cu un nivel scăzut de educație sunt cei mai afectați, iar dizabilitatea rămâne o piedică în accesul la piața muncii.

• În cazul României, ultimele date Eurostat arată că rata șomajului în rândul tinerilor care au terminat cel mult gimnaziul a fost de 27,1% în 2024, cu peste patru puncte procentuale față de 2023 și cu aproape 13 puncte procentuale mai mult decât în 2019.  

Această situație indică dificultăți pentru tinerii români în accesarea pieței muncii, în special pentru cei cu un nivel mai scăzut de educație. Tinerii cu un nivel de educație sub învățământul secundar superior (ISCED 0–2) sunt de aproape două ori mai expuși riscului de șomaj comparativ cu cei care au finalizat studiile liceale sau postliceale, iar rata șomajului este și mai mică în rândul celor cu studii superioare, potrivit sursei menționate.

Rata șomajului în rândul tinerilor, în funcție de grupa de vârstă (inclusiv populația de vârstă activă 15–64 de ani), nivelul de educație, gen și grad de dizabilitate, media UE, 2023:

Raportul Comisiei, ce ia în calcul datele culese până în 2023, notează că, deși în unele țări (în special Germania, Cehia, Malta, Țările de Jos și Polonia) rata șomajului în rândul tinerilor (15–29 de ani) este mult sub media UE, în altele (în principal din regiunea sudică a UE) aceasta este considerabil mai mare. În Grecia și Spania, rata șomajului este de două ori mai mare decât media UE. Totuși, acestea sunt și țările în care s-a înregistrat cea mai mare scădere a proporției tinerilor șomeri din 2019 până în prezent.

• În UE, în medie, rata șomajului în rândul celor mai tinerilor de 15–24 de ani este 15%, aproape de două ori mai mare decât în segmentul 25–29 de ani (8%). Rata șomajului este cea mai scăzută în rândul tinerilor cu studii superioare – 7,6%. Deși genul nu are un impact asupra ratei șomajului (bărbații tineri și femeile tinere raportează aceeași rată), dizabilitatea reprezintă o barieră în calea angajării: până la 18% dintre tinerii cu o dizabilitate severă sunt șomeri, mai arată raportul.

România – singura țară cu rată NEET ridicată unde situația s-a înrăutățit în loc să se îmbunătățească, în ultimii ani

În raportul Comisiei privind situația tinerilor se arată că România are cea mai ridicată rată a tinerilor care nu lucrează, nu merg la școală și nu urmează programe de formare (NEET – not in employment, education or training), cu 19% în 2023. Țara se remarcă, totodată, drept singura țară dintre cele cu o rată NEET ridicate unde nu s-a înregistrat o ameliorare a situației, ci o înrăutățire a ei între 2019 și 2023.

Ultimele date Eurostat, care nu sunt incluse în raportul CE, prezintă și datele din 2024 – în care România înregistrează o creștere foarte ușoară a ratei NEET, de la 19,3% în 2023 la 19,4% anul trecut. Saltul față de 2019 (rată de 16,8%) este considerabil.

Situația României este notabilă prin faptul că toate celelalte țări europene cu o rată ridicată a NEET fie au înregistrat o stagnare față de 2019 (Cipru) fie au raportat o ameliorare a situației (Bulgaria, Grecia, Italia – aceasta din urmă fiind țara UE cu cea mai ridicată rată în urmă cu 6 ani).

Alte date statistice notabile: rata participării la piața muncii

În 2023, România se situa pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria, din punct de vedere al tinerilor de 15-29 de ani care participau la piața muncii – 40,6%, în scădere de la 44,3% în 2019. Între timp, potrivit ultimelor date Eurostat, situația în România s-a îmbunătățit ușor, rata crescând la 41,8% în 2024.

Procentul tinerilor de 15-29 de ani care nu sunt angajați, din totalul tinerilor din grupul de vârstă (nu doar din totalul forței de muncă, reprezentând rata șomajului), parametru ce ia în calcul faptul că mulți reprezentanți ai categoriei sunt de vârstă școlară, este de circa 5% în România, fără vreo evoluție majoră între 2019 și 2023. Potrivit ultimelor date Eurostat, între 2023 și 2024, însă, creșterea este de 0,6 puncte procentuale (până la 5,9%), mai mare decât cea de 0,5 puncte procentuale înregistrată între 2019 și 2023.

Citește și:

RAPORT România înregistrează printre cele mai mici rate de participare la învățământul preșcolar din Europa, departe de țintele UE / Doar 1 din 8 copii cu vârste de până în 3 ani merge la creșă / La grădiniță merg mai puțini copii decât acum un deceniu, pe când în Europa participarea crește