România se plasează pe ultimul loc în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește alocarea guvernamentală pentru cercetare-dezvoltare în anul 2023, arată datele publicate de Eurostat. România a alocat doar 0,12% din Produsul Intern Brut (PIB), asta înseamnă circa 20 de euro/persoană, în timp ce media înregistrată la nivelul UE a fost de peste 13 ori mai mare – 275 de euro/persoană.
În 2023, România a alocat un procent de 0,12 din PIB pentru cercetare și dezvoltare experimentală (R&D), potrivit Eurostat. Calculată în euro pe cap de locuitpr, suma alocată de Guvern pentru acest domeniu esențial în dezvoltarea unei societăți moderne este de 21,2 euro/persoană (105,51 lei/persoană). Creșterea față de anul anterior este de doar 0,3 puncte procentuale. De exemplu, Ungaria, singura țară care a scăzut alocarea în 2023 față de 2022 – singurul stat membru UE care a înregistrat o scădere în ultimii 10 ani – și care se află pe antepenultimul loc în clasamentul acesta, are o alocare mai mult decât dublă față de cea a României – 48,1 Euro/locuitor. Scăderea este de -28%, finanțarea pentru cercetare ajungând de la 66,9 euro/persoană la 48,1 euro/persoană în țara vecină.
Țările din UE care au alocat cele mai mari bugete per locuitor pentru cercetare-dezvoltare sunt Luxemburg (646,6 euro/persoană), Danemarca (552,4 euro/persoană) și Germania (529,3 euro/persoană).
În medie, alocările bugetare ale statelor UE pentru cercetare au crescut cu 5,3% comparativ cu anul 2022. Este vorba de 123.6 miliarde de euro acordați acestui domeniu, potrivit Eurostat.
De precizat, Elveția, Irlanda și Norvegia, care nu fac parte din UE, au cele mai mari alocări la nivel european, depășind bugetul rezervat cercetării al oricărei țări din UE. Investițiile acestor 3 țări în cercetare pornesc de la peste 650 de euro/persoană și depășesc 900 de euro/persoană (în cazul Elveției).
Țările care se situează deasupra mediei UE, adică 275 de euro/persoană sunt, în afară de cele deja menționate, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Belgia și Franța.
Înaintea României, cu a doua cea mai mică alocare bugetară se situează Bulgaria – 33,1 euro/persoană.
Din 2018, România este constant pe ultimul loc în UE la acest domeniu, 2023 fiind al șaselea an la rând când Guvernul de la București reușește această contraperformanță.
Defalcat, România a rezervat cel mai mare procent pentru domeniul „Evoluție generală a științei: Cercetare și dezvoltare experimentală finanțată din alte surse decât din Fonduri Generale Universitare (GUF)” – 6%. Procentul este cu 1,4 puncte mai mic decât în 2022.
Alocarea bugetară pentru cercetare-dezvoltare în domeniul Educației a fost de 0%, comparativ cu 0,2% în anul precedent.
Alte domenii în care au scăzut alocările sunt:
- Sănătate – de la 0,6% în 2022 la 0,4% anul acesta;
- Sisteme sociale și politice, structuri și procese – de la 0,3% la 0,1%;
- Cultură, recreere, religie și mass media – de la 0,2% la 0%.
Creșteri se înregistrează în domeniile:
- Apărărare – de la 1,3% în 2022 la 1,6% în 2023;
- Producție industrială și tehnologie – de la 3,7% la 4%;
- Mediu – de la 0% la 1,1%;
- Energie – de la 0,2% la 0,7%;
- Explorarea și exploatarea pământului – de la 0,4% la 0,6%;
- Explorarea și exploatarea spațiului – de la 4,5% la 5,7%.
La nivelul UE, cele mai mari investiții au fost făcute în domeniul „Evoluția generală a științei: cercetare și dezvoltare experimentală din Fonduri Generale Universitare (GUF)”. Pentru acest domeniu s-a alocat un procent de 35,5.
Urmează cercetarea finanțată din alte surse decât GUF, cu un procent de 17,3 din bugetele statelor UE.
Pe următoarele poziții se situează Producția industrială și tehnologia (11%), Sănătatea (6,9%) și Explorarea și exploatarea spațiului (6%).
Pe medie, pentru domeniul Educației procentul alocat pentru cercetare-dezvoltare este de 2,5 în UE.
Pe ultimul loc se află investițiile în Cultură, recreere, religie și mass media, cu aproximativ 1%.
Cel mai probabil și pentru anul în curs alocarea pentru cercetare va fi tot ultima din UE. Amintim că bugetul alocat pentru cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare pentru 2024 a fost de 0,13% din PIB. Și aceasta, în condițiile în care fostul premier Nicolae Ciucă și fostul ministru Sebastian Burduja anunțau mult mai mulți bani pentru sector. Perspectiva a fost temperată „realist”, apoi, de actualul ministru Bogdan Ivan.