România nu a înregistrat un progres în legătură cu participarea adulților cu vârste între 25-64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții. Valoarea indicatorului a fost în 2020 de 1% și a ocupat ultimul loc la nivelul statelor din Uniunea Europeană, potrivit datelor oferite de Eurostat. România și-a asumat din 2010 că va crește această rată la 10% în 2020.
Obiectivul naţional al României pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost de a creşte participarea persoanelor cu vârste cuprinse între 25-64 ani la 10% până în 2020, dar obiectivul nu a fost atins. În 2020, rata înregistrată a fost de 1%.
Rata indicatorului se calculează pe populația 25-64 de ani, dacă în ultimele 4 săptămâni precedente anchetei Eurostat au participat la vreun curs de formare sau la vreo formă de învățare.
Participarea adulților la învățare a fost unul dintre reperele cadrului strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare până în 2020, numit „Educație și formare 2020” (ET 2020). Această valoare de referință urmărea să atingă o medie de cel puțin 15% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, care participă la învățarea pe tot parcursul vieții în UE.
Se consideră că o parte a scăderii ar putea fi legată de pandemia COVID-19, adică anularea activităților de formare. Indicatorul de învățare a adulților se referă la participarea la educație și formare formală și non-formală, iar perioada de referință pentru participare este de patru săptămâni anterioare interviului, așa cum este obișnuit în ancheta forței de muncă.
Rata de participare în România a adulților cu vârste între 25-64 de ani a fost de 1% în 2020, în timp ce rata Uniunii Europene a fost de 9.2%. România a ocupat ultimul loc.
Ratele de participare în aproape toate statele membre au crescut constant între 2010 și 2019, cu excepția României și a altor cinci state: Danemarca, Slovenia, Cipru, Spania, și Polonia. Această tendință s-a inversat între 2019 și 2020, deoarece doar trei state membre au înregistrat o mică creștere în această perioadă: Spania (+0,4 pp), Grecia și Lituania (+0,2 pp pentru ambele).
Șase state membre au depășit nivelul de referință de 15% până în 2020: Suedia (28,6%), Finlanda (27,3%), Danemarca (20,0%), Olanda (18,8%), Estonia (17,1%) și Luxemburg (16,3%). În schimb, șapte state membre au avut rate de participare sub 5%: România (1,0%), Bulgaria (1,6%), Slovacia (2,8%), Croația (3,2%), Polonia (3,7%), Grecia (4,1%) și Cipru (4,7%).
Proporția populației care a participat la învățarea adulților a fost mai mare în rândul femeilor (10% în 2020) în UE decât în rândul bărbaților (8,3%). Cotele pentru bărbați și femei au fost ambele mai mici în 2020 decât au fost cu cinci ani mai devreme. Rata de participare atât a femeilor, cât și a bărbaților a crescut continuu până în 2019 și a scăzut doar în 2020, adică odată cu apariția pandemiei COVID-2019.
În 2020, femeile au înregistrat rate de participare mai mari decât bărbații în toate statele membre ale UE, cu excepția Cehiei, Germaniei, Greciei și Ciprului (unde ratele pentru bărbați au fost mai mari), în timp ce România a raportat aceeași rată pentru ambele sexe.
Conform Eurostat:
- Educația și formarea formală este definită ca „educație instituționalizată, intenționată și planificată prin organizații publice și organisme private recunoscute și – în totalitatea lor – constituie sistemul formal de educație al unei țări”;
- Educația și formarea non-formală sunt definite ca orice activități de învățare organizate și susținute în afara sistemului de educație formală. Se disting următoarele mari categorii de educație non-formală:
- programe non-formale;
- cursuri (care se disting în continuare în instruirea la clasă, lecții private și cursuri teoretico-practice combinate, inclusiv ateliere);
- instruire ghidată la locul de muncă.
- Învățarea informală este mai puțin organizată și mai puțin structurată. Poate include evenimente de învățare care apar în familie, la locul de muncă și în viața de zi cu zi a fiecărei persoane.
În iulie 2010, Guvernul României a aprobat prin memorandum setul de valori finale ale țintelor naționale, în concordanță cu țintele europene stabilite odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, ținând cont de angajamentele financiare deja asumate și de specificul național. Pentru fiecare țintă națională, în cadrul PNRR au fost stabilite măsuri pentru atingerea obiectivelor.
Țintele asumate de România au fost următoarele:
- (1) rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani – 70%;
- (2) nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare – 2% din PIB (1% surse publice și 1% surse private);
- (3) atingerea obiectivului „20/20/20″ în domeniul schimbărilor climatice și al energiei - 20/24/19;
- (4) rata părăsirii timpurii a școlii – 11,3% și ponderea populației cu studii superioare și vârsta între 30 și 34 de ani – 26,7%;
- (5) reducerea cu 580 de mii a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:
1) până în 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții
2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire,
matematică și științe exacte ar trebui să fie mai mic de 15%;
3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar
ar trebui să fie de cel puțin 40%;
4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare, ar
trebui să fie sub 10%;
5) până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru
înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;
6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82%, comparativ cu 76,5% în 2010.
Participarea redusă la educaţia şi formarea adulţilor din România poate fi explicată
prin existenţa unor disfuncţionalităţi între angajatori, angajaţi şi furnizorii de educaţie şi
formare profesională, potrivit Strategiei naționale de învățare pe tot parcursul vieții (2015-20120).
Ștrategia națională de învățare pe tot parcursul vieții (2015-2020) a fost adoptată prin HG nr. 418/2015 de Guvern. A fost propusă și semnată de actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.
Ce a făcut România în ultimii ani, legat de îmbunătățirea acestui indicator
Potrivit Monitorului Educației și formării 2020 al Comisiei Europene, în 2019, s-a adoptat o metodologie pentru gestionarea registrului național al calificărilor pentru a contribui la unificarea descrierilor tuturor calificărilor dobândite prin intermediul educației și formării inițiale, în rândul adulților și prin intermediul studiilor superioare.
În 2020, autoritatea națională pentru calificări a lansat un proiect pentru sistematizarea și simplificarea registrelor pentru calificări.
„Există resurse limitate pentru campanii de sensibilizare, servicii de consiliere sau pentru instituirea centrelor comunitare propuse pentru învățarea pe tot parcursul vieții, deși reglementările necesare au fost adoptate în 2019. Asigurarea dezvoltării competențelor pentru o tranziție justă va necesita un efort susținut menit să îmbunătățească competențele prin intermediul oportunităților de calitate de perfecționare și reconversie profesională”, remarcă specialiștii CE.
_____
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.
Foto: ID 154100339 © Potatushkina | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
#ParlamentulEuropean #ParlamentUE #EUParliament