Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cea mai importantă organizație economică din lume, a deschis negocierile de aderare cu România. Țara noastră încearcă de ani buni să adere: şi-a depus oficial candidatura în aprilie 2004, noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017, anunță Guvernul României, scrie Economedia.ro.
Organizația a făcut și ea anunțul, publicând scrisoarea trimisă premierului Nicolae Ciucă (în cc fiind ministrul de Externe, Bogdan Aurescu și ambasadorul României în Franța, Luca Niculescu).
OECD organizează la fiecare 3 ani testările internaționale PISA, cele mai importante teste la nivel mondial, din domeniul educațional.
În cadrul Conferinței „România Educată – politici publice și coordonarea surselor de finanțare”, din ianuarie 2020, au fost lansate 4 politici publice propuse de OECD pentru proiectul prezidențial lansat de Klaus Iohannis, România educată, propunerile fiind finanțate de Comisia Europeană.
Anunțul începerii procedurilor de aderare marchează începutul unei perioade de aprofundare a parteneriatului cu OECD. Etapa negocierilor va presupune o evaluare riguroasă a alinierii țării noastre la instrumentele și bunele practici ale Organizației, realizată de peste 20 de comitete tehnice ale OECD, în baza unei foi de parcurs ce va fi elaborată în perioada următoare.
Această etapă complexă și intensă va implica adoptarea unor măsuri într-un spectru larg de domenii, în spiritul valorilor OECD și în beneficiul bunăstării cetățenilor. Procesul de aderare va impulsiona continuarea reformelor interne și îmbunătățirea politicilor în toate domeniile de activitate economică şi socială, cu accent pe guvernanță publică, investiții și fiscalitate, dezvoltare sustenabilă, protecția mediului și acțiunea climatică, integritate publică și politici anticorupție, educație, tranziție digitală.
Pentru a deveni membru OECD, un stat trebuie să îndeplinească o serie de criterii, care ţin de existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale; dimensiunea şi importanţa economică a statului candidat; principiul beneficiului reciproc pentru OECD şi statul candidat, beneficiu rezultat din aderarea acestuia la organizaţie; consideraţii globale, referitoare la asigurarea echilibrului geografic între membrii organizaţiei.
Alături de România, decizia de deschidere a negocierilor adoptată astăzi s-a referit și la Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru.
„Lansarea discuțiilor de aderare la OECD reprezintă un succes politico-diplomatic deosebit al țării noastre, care confirmă, totodată, nivelul ridicat de pregătire tehnică al României. Prin această decizie, România se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al OECD.
România apreciază, în mod deosebit, eforturile Secretarului General al OECD, Mathias Cormann, și ale celor 38 de state membre pentru a identifica consensul asupra extinderii și în special pentru sprijinul acordat candidaturii României. Apartenența la OECD va consolida profilul internațional al României și va asigura acces la expertiza unui organism internaţional apreciat pentru calitatea studiilor economice şi a evaluărilor politicilor publice. Va oferi, totodată, oportunitatea de a participa în mod direct, alături de ceilalţi membri, la stabilirea reglementărilor internaţionale în domeniul bunei guvernanţe economice”, a transmis Guvernul României, într-un comunicat.
Principalele avantaje ale posibilei aderări a României la OECD:
- Beneficiul apartenenţei României la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine;
- Beneficiul exemplului. Imaginea favorabilă a României atât faţă de marile economii ale lumii (SUA, China, Japonia etc.), cât şi faţă de statele din regiune cu aspiraţii europene (Republica Moldova, Macedonia, Albania, Serbia etc.);
- Beneficiul expertizei. Accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.);
- Beneficiul accesului României la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OECD şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală;
- Beneficiul asistenţei în materie de politici publice din partea membrilor OECD prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice (peer reviews) şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.
Cei 37 de membri ai OECD (din care majoritatea europeni – 24) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.
Structura OECD:
(1) Consiliul, format din reprezentanţii statelor membre, se întruneşte periodic la Paris cu scopul de a stabili, pe bază de consens, direcţiile şi obiectivele prioritare în activitatea organizaţiei;
(2) Aproximativ 250 de comitete formate din experţi în diferite domenii (comerţ, investiţii, mediu, educaţie etc.) care identifică şi dezbat cele mai bune practici în sectoare specifice;
(3) Secretariatul este condus în prezent de Mathias Cormann, în calitate de secretar general al organizaţiei. Secretarul general joacă rolul de președinte al Consiliului, asigurând interfaţa între delegațiile naționale și secretariat, şi coordonează activitatea comitetelor.
Organizaţia urmărește o consolidare permanentă a vocaţiei și expertizei sale globale prin cooperarea cu G8/G20, ONU, OMC şi organizaţiile regionale cu profil economic din Asia, America Latină şi Africa, precum şi vizibilitatea sa internaţională în postura de „club al bunelor practici”.