Robotica le deschide copiilor orizontul spre o tehnologie care e din ce în ce mai căutată pe piață, spune Ștefan Chimsac, profesor de TIC la o școală de sat în Maramureș. Pasionat de robotică, profesorul le-a pregătit elevilor de gimnaziu 12 roboței didactici pe care copiii îi vor asambla, lucrând în echipe, și apoi îi vor programa să răspundă la anumite comenzi. Decizia de a cumpăra roboței didactici de la NextLab a venit după ce echipa școlii a văzut că roboțeii corespund programei școlare și, „pentru că erau bani în buget pe care trebuia să îi utilizăm, eu am venit cu propunerea asta”, a povestit Ștefan Chimsac, de la Școala Gimnazială nr. 4 Poienile de sub Munte, Maramureș.
„Acești roboței didactici îmbină și matematică, și fizică, este vorba de transdisciplinaritate. Cu ei, copiii pricep mai ușor și se dezvoltă gândirea algoritmică mult mai rapid, decât prin vizual și prin scris pe foaie linii de cod”, a explicat acesta.
„Copiii sunt foarte dornici. Am venit și le-am prezentat piesele roboțeilor, poza cu ei și erau foarte nerăbdători să începem să îi asamblăm, pentru că prima fază va fi asamblarea lor. Asta necesită dexteritate, îndemânare, lucru în echipă. Și altceva este când copilul strânge șurubul, este lucrul lui. Cu acești roboței didactici atingem competențele specifice din manuale, precum și conținuturile”, spune Ștefan Chimsac, profesor de TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) la o școală din Maramureș unde în jur de 70-80% dintre elevi au părinții plecați în străinătate.
„Copiii spun: eu de ce să dau la liceu sau la școală mai departe, când mă duc în străinătate și câștig mai mult decât profesorii?”, povestește acesta. Dar dacă „te-ai angaja undeva la roboți industriali, atunci folosirea de la școală a acestor roboței te familiarizează de mic cu termenii specifici ai roboticii și îți formează gândirea pe care trebui să o ai la locul de muncă”, oriunde te-ai angaja.
Rep.: Cum ați aflat de kiturile de roboți NextLab?
Ștefan Chimsac: Pe rețele de socializare am văzut prima dată acești roboței didactici, pe urmă am intrat pe site-ul nextlab.tech. Am văzut lecții foarte interactive și care corespund programei școlare în vigoare la clasele a VII-a și a VIII-a, pentru că mai ales acolo aplic.
Eu sunt administrator de rețea și am și ore de informatică, la clasele V-VIII. De 9 ani sunt în sistem.
Rep.: De ce ați simțit nevoia să adoptați soluția NextLab?
Ștefan Chimsac: Noi am început să lucrăm în programarea grafică și intrând pe alte platforme am avut parte numai de componenta vizuală, dar nu puteam să programăm ceva fizic, palpabil.
Am zis să vedem cum putem încerca să programăm roboți didactici reali. În felul ăsta, copiii văd și partea de hardware, și de software. Dar deja devine programarea mult mai ușoară pentru ei, pentru că văd ce se întâmplă real, față în față. Văd robotul fizic cum se mișcă, nu doar simularea vizuală pe ecran.
Rep.: Care a fost următorul pas?
Ștefan Chimsac: Am intrat pe site, am văzut acolo descrierea roboților didactici, mi-a plăcut că au și partea de Arduino, care se poate coda folosind liniile de cod în limbajul C++, și au două seturi de roboți: un set pentru vârste mai mici și alt set care necesită și lipire, tehnici mai avansate pentru a VII-a, a VIII-a și vârste mai mari.
Practic, acești roboței didactici îmbină și matematică, și fizică, este vorba de transdisciplinaritate. Cu ei, copiii pricep mai ușor și se dezvoltă gândirea algoritmică mult mai rapid, decât prin vizual și prin scris pe foaie linii de cod.
Pe urmă am luat contact cu cei de la NextLab, mi-au prezentat cele două seturi și am venit la școală, am discutat cu conducerea școlii, cu directorul, cu partea financiar-contabilă și am luat decizia să luăm două seturi, într-un număr de 12 roboței didactici. În decembrie s-a făcut achiziția și urmează să îi asamblăm cu elevii.
Decizia a venit în urma referatului de necesitate; pentru că erau bani în buget pe care trebuia să îi utilizăm, eu am venit cu propunerea asta: să avem și noi roboței didactici la școală, pentru copii. Tehnologia avansează, am văzut multe videoclipuri cu roboței și cred că îi pot fascina și pe copii.
Rep.: Copiilor le-ați spus că urmează să asambleze și să programeze roboței, la școală?
Ștefan Chimsac: Da, iar copiii sunt foarte dornici. Am venit și le-am prezentat piesele roboțeilor, poza cu ei și erau foarte nerăbdători să începem să îi asamblăm, pentru că prima fază va fi asamblarea lor. Asta necesită dexteritate, îndemânare, lucru în echipă. Și altceva este când copilul strânge șurubul, este lucrul lui. Cu acești roboței didactici atingem competențele specifice din manuale, precum și conținuturile.
Rep.: Este nevoie de robotică în școală?
Ștefan Chimsac: Da. Pentru că deschide orizontul spre o tehnologie care e din ce în ce mai căutată pe piață. Peste tot întâlnim tehnologie, dar mai ales în fabrici. Dacă te-ai angaja undeva la roboți industriali, atunci folosirea de la școală a acestor roboței te familiarizează de mic cu termenii specifici ai roboticii și îți formează gândirea pe care trebui să o ai la locul de muncă.
Eu m-am gândit că dacă vom trece prin conținuturile acestea de care este nevoie pentru programarea roboțeilor, normal că elevul va fi tentat să încerce și el acasă să facă anumite inovații. De exemplu, să facă un sistem bazat pe Arduino să ude plantele acasă. Vedem că sunt case inteligente care sunt bazate pe plăcile Arduino sau pe altele asemănătoare. Pot și ei, acasă, să creeze.
Rep.: Cum se împacă robotica cu școala din mediul rural? Care sunt oportunitățile și care vulnerabilitățile?
Ștefan Chimsac: Oportunitățile: dacă elevul s-a obișnuit, eu cred că va da la informatică liniștit. Dacă îi va plăcea hardware sau software va alege, dar acum are la îndemână și hardware și software pe care le face de mic. Eu zic că oportunitatea este că astfel poate alege o școală în domeniul tehnologiei.
Vulnerabilitățile: parte dintre elevi erau speriați, să nu strice ei ceva, să nu piardă piesele. Dar eu îi încurajez, din contră, pentru că chiar dacă se pierd, putem cumpăra, se pot atașa alte module, astfel că nu trebuie îngrădiți copiii. Trebuie să îi încurajăm și să fim alături de ei, chiar dacă fac boacăne.
Rep.: Toate evaluările arată o diferență marcantă a rezultatelor între rural-urban. Care credeți că este cauza principală?
Ștefan Chimsac: Cauza principală, la noi cel puțin, este lipsa unor părinți care să fie alături de copii. Sunt plecați în străinătate. Asta e cea mai mare cauză. Copiii stau cu bunicii, de la o anumită vârstă începe anturajul să conteze și atunci copilul se pierde, pierde lecțiile și e foarte greu de recuperat. Oamenii de aici nu își permit să susțină orele în plus, orele particulare, pe care copiii de la oraș le fac.
Cred că 70-80% dintre elevii pe care îi am la clasă au părinții amândoi sau unul dintre ei plecați. Așa e la noi, suntem într-o comună la nord, la granița cu Ucraina și singura soluție este exodul. Ei aleg Germania, Italia, Anglia.
Copiii spun: eu de ce să dau la liceu sau la școală mai departe, când mă duc în străinătate și câștig mai mult decât profesorii?
Sunt alții care și-ar dori să-și dea copiii mai departe, dar nu reușesc să ajungă mai departe de clasa a X-a, a XI-a.
Ar fi o soluție dacă ar veni de la Minister o evaluare a acestor copii, iar celor care nu își permit să le dea o bursă, să le plătească internatul, cazarea, masa, ca să poată să facă liceul. Unii fac la noi profesionala de 11 clase.
Noi suntem Școala Gimnazială nr. 4 Poienile de sub Munte, Maramureș, și mai avem o structură cu 4 clase la nivel primar și 4 la gimnazial. În total, în școală sunt în jur de 500 de elevi. Am scăzut sub 600 anul acesta și natalitatea este foarte scăzută.
Rep.: Poate fi robotica un mod de a atrage din nou copiii și părinții către școala de la sat?
Ștefan Chimsac: Eu sper că da. Măcar să le trezească mai mult curiozitatea, să fie un imbold pentru ei. De ce să nu participăm și la concursurile de robotică NextLab? Nu se știe de unde va apărea talentul, că e de la sat sau oraș, minte sclipitoare poate avea și cel de la rural.
Și roboțeii îi pot determina și pe profesori să lucreze împreună. Teorema lui Pitagora, la clasa a VII-a, se poate implementa într-un limbaj de programare; orice problemă din chimie și fizică se poate transpune într-un algoritm. Noi suntem o echipă tânără aici, la școală, ținem legătura, ne înțelegem foarte bine, colaborăm.
Eu aș transmite conducerii, Ministerului Educației, să aloce mai mult timp școlilor și să doteze școlile cu mai multe materiale folositoare. De exemplu, calculatoare mai noi, pentru robotică plăci în plus, componente astfel încât să putem colabora și cu cei de la Fizică: piese, fire, tot ce există în domeniile acestea ca să se poată face aplicațiile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), să se ducă la bun sfârșit.
__________
Robohackathlonul nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică școlară din România și face parte din programul ROMANIA TECH NATION. Aici elevii se pregătesc pentru meseriile viitorului. Ei învață să programeze roboți bazați pe Arduino și să lucreze în Open Roberta, Mixly, Arduino IDE şi C. Sponsorul principal naţional este Banca Comercială Română. Contribuții suplimentare au fost oferite de Grupul Dacia-Renault și Măgurele Science Park. Concursul este înregistrat în calendarul aprobat de Ministerul Educației Naționale prin OMEN 5092/30.08.2019, Anexa 5, poziția 99.
Inițiatorul concursului este Asociația “Clubul Informaticii Economice CyberKnowledge Club (CKC)” fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE, București. Tehologia Nextlab.tech este realizată de compania start-up Cyberllence Inovație.