Evoluția ratei de participare și de promovabilitate la Bacalaureat este un indicator „care îngrijorează” prin prisma scăderii calității forței de muncă din România, a calității vieții și a accesului la locuri de muncă decente, arată o analiză Romanian Business Leaders, publicată în cadrul celui mai nou Barometru RBL. Documentul realizat de organizația ce reprezintă antreprenori și manageri de mari companii, publicat recent, analizează sistemul de educație din România din punct de vedere al mai multor indicatori la nivelul anului 2023, inclusiv cei legați de Evaluarea Națională și Bacalaureat, iar una dintre concluzii este aceea că tendințele de scădere „reflectă atât provocările persistente cu care se confruntă sistemul educațional, cât și lipsa unor măsuri eficiente de creștere a calității”.
Noul Barometrul RBL (integral aici), realizat pe baza datelor din 2023 și din anii precedenți, analizează indicatorii educației prin prisma introducerii unor noi legi, la capătul unei perioade de „dezbateri aprinse” privind sistemul educațional din țară. Unde au dus aceste dezbateri?
- Potrivit raportului, „în 2023, sistemul educațional din România a fost marcat de dezbateri aprinse în jurul propunerilor de legi din pachetul „România Educată”, dezbateri care au scos în evidență discrepanțele majore între așteptările diverselor categorii și grupuri afectate de sistemul de învățământ. Eforturile mediului de afaceri de a contribui la variantele finale ale legilor, cu precădere în ceea ce privește învățământul profesional și asigurarea calității, au dus doar în mică parte la modificări de substanță”.
Și, în general, analiza RBL subliniază rezultatele departe de așteptări atât ale reformelor, cât și ale investițiilor în domeniu:
- „Noile legi ale învățământului preuniversitar și superior au intrat în vigoare în septembrie 2023; adoptarea normelor de aplicare și de implementare a reformelor prevăzute în legi au fost prorogate.
- În 2023 au continuat investițiile majore prin PNRR în domeniul educației, cu accent pus pe învățământul digital și inovație tehnologică, dar fără rezultate concrete deocamdată în ceea ce privește rezultatele învățării.”
Indicatori – rezultatele la Bacalaureat și Evaluarea Națională
Analiza compară ratele de promovare la Bacalaureat și notele peste 5 la Evaluarea Națională în 2023 și 2022 și arată că „o scădere posibil îngrijorătoare a rezultatelor se observă la Evaluarea Națională, mai ales în contextul în care rezultatele erau deja slabe și în anii precedenți”.
Potrivit documentului citat, este vorba despre o „incapacitate” a sistemului în ansamblul său de a răspunde unor probleme grave, dar și despre o lipsă acută de date și standarde curriculare și de evaluare care să permită identificarea cauzelor exacte:
- „Oscilațiile constante în ambele direcții și mai ales evoluțiile negative repetate, lipsa de performanță raportată la investițiile realizate din fonduri publice naționale și europene, precum și lipsa unor măsuri compensatorii reale adresate absolvenților care nu demonstrează competențele minime necesare, indică incapacitatea sistemului de învățământ de a adresa probleme structurale grave care afectează dreptul la educație”
- „Lipsa unor standarde curriculare și de evaluare, a unor itemi de evaluare construiți obiectiv și consecvent din punct de vedere al gradelor de dificultate și departajare, face dificilă comparația reală între rezultatele obținute de generații diferite de elevi. Mai mult, lipsa acestor standarde curriculare și de evaluare, combinată cu lipsa unei analize a performanței elevilor defalcate pe itemi și pe componentele acestora, fac imposibilă o analiză longitudinală pertinentă a situației și cauzelor, analiză care să permită identificarea și reglarea unor probleme de construcție curriculară, sau să identifice zone de dezvoltare profesională relevante pentru cadrele didactice.”
În aceste condiții, analiza pune accentul pe cauze posibile pentru diversele probleme constatate în evoluția rezultatelor elevilor. Între altele, în ceea ce privește diferențele constante între rezultatele la Limba română și Matematică (rezultate mai slabe la matematică obținute în medie de elevi), analiza RBL notează: „Accentul pus în programe și în predare pe memorizare în detrimentul dezvoltării abilităților de gândire critică și logică este o posibilă cauza a acestei discrepanțe”.
Tot în privința rezultatelor la examenele naționale, Barometrul ia în discuție și diferențele semnificative dintre rural și urban, care „reflectă probleme majore în sistemul educațional”. Dar, arată analiza, și în această chestiune identificarea clară a problemelor si soluțiilor este îngreunată de lipsa de date reale:
- „Insuficiența datelor reale din mediul rural și lipsa transparenței în furnizarea și analiza acestor date face dificilă identificarea nivelului lipsurilor de resurse materiale și umane care pot afecta calitatea educației, sau a deficiențelor în formarea inițială și continuă a personalului care nu reușește, aparent, să asigure decât o dezvoltare superficială a competențelor elevilor.”
Documentul arată că, la Bacalaureat, o tendință îngrijorătoare este rata de promovare la liceele cu filieră tehnologică, rată care „rămâne constant mult sub cele ale celorlalte filiere”, anume în jurul a 51,5%. Dar, arată analiza, „acest procent de promovabilitate din liceele tehnologice este comparabil cu un alt procent, care indică o realitate și mai gravă: procentul general de promovabilitate la nivel de cohortă.”
Potrivit RBL, rata de promovabilitate rămâne scăzută nu doar prin raport la cei care susțin examenul, ci mai ales raportat la totalul cohortei: „mai puțin de jumătate din cei care încep școala în România ajung, în momentul de față, să promoveze examenul de Bacalaureat și au o șansă să își continue studiile la nivel terțiar (universitar)”.
Problemele sistemice – semnalate de PISA, rata părăsirii timpurii a școlii, învățământul superior
Barometrul coroborează aceste date cu rezultatele PISA 2022 (comparate cu cele de la edițiile precedente PISA) și apreciază că situația este determinată de incapacitatea autorităților de a implementa soluții:
- „În ciuda existenței acestor date, inclusiv defalcate pe diverse tipuri de analize, autoritățile române nu au reușit să implementeze soluții care să ducă la o îmbunătățire a rezultatelor sistemului românesc de învățământ. Lipsa de reacție din partea Ministerului Educației la aceste probleme identificate în sistem de un organism internațional reputat și incapacitatea de a răspunde la evoluțiile socio-economice foarte rapide din ultimii ani, semnalate de același OCDE, sunt de natură să îngrijoreze dincolo de datele privind promovabilitatea la propriile examene interne, unde, așa cum arătam mai sus, comparabilitatea este imposibil de realizat și care, în consecință, pot prezenta o imagine denaturată, influențată pozitiv de modul de organizare a evaluărilor.”
Iar toate problemele se prelungesc în învățământul superior, unde rata de participare este mult sub media europeană. Potrivit analizei RBL, „având în vedere (…) că mai puțin de jumătate din fiecare generație promovează examenul de bacalaureat, condiție de eligibilitate pentru studii superioare, este evident ca procentul absolvenților potențiali de învățământ terțiar este mic deja la intrare. Așadar cauza principală a gradului mic de absolvire a învățământului superior este calitatea învățământului preuniversitar, care nu pregătește în mod adecvat absolvenții pentru a accede la studii universitare. Acest aspect extrinsec învățământului terțiar este o problemă structurală gravă, ce poate fi corectată doar prin măsuri de creștere a performanței învățământului obligatoriu.”
Nu în ultimul rând, analiza Romanian Business Leaders analizează rata de părăsire timpurie a școlii în România, aflată la un nivel constant de aproape 16%, cel mai ridicat la nivel UE. Raportul apreciază că una dintre cauze este ineficiența investițiilor și măsurilor de sprijin direct din partea statului pentru mediile defavorizate. „Din 2022, guvernul a alocat prin PNRR sume considerabile, peste o jumătate de miliard de euro, pentru reducerea abandonului școlar, însă rapoartele existente până în acest moment indică o absorbție foarte scăzută a acestor fonduri de către școlile cu cea mai mare nevoie și, în același timp, ineficiența investiției în lipsa creșterii capacității instituționale de a răspunde unor provocări”, scrie barometrul RBL.