Rezultatele de la evaluările de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi consemnate în portofoliul educațional al elevului, potrivit metodologiei privind desfășurarea evaluărilor publicată pe 10 septembrie. Amintim, portofoliul educațional este obligatoriu în anul școlar 2024-2025 pentru copiii din grupa mijlocie și elevii din clasa pregătitoare. Prevederea care permitea folosirea rezultatelor evaluărilor de la clasa a II-a și apoi realizarea unor planuri individualizate a fost și în legea Funeriu, însă niciodată aplicată.
- Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. Tot el spunea în urmă cu doi ani, într-un interviu pentru Edupedu.ro că e momentul să fie făcute foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate și realizat un plan remedial pentru fiecare elev în parte
Rezultatele evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi trecute în portofoliul educațional al elevilor, care este obligatoriu începând cu acest an pentru copiii din grupa mijlocie și elevii din clasa pregătitoare, potrivit metodologiei privind desfășurarea acestor evaluări din 2025. Asta înseamnă că vor fi folosite abia peste 2 ani, pentru elevii care au intrat acum în clasa pregătitoare.
De precizat, elevii vor primi punctaje care se pot echivala în note sau calificative și pot fi trecute în catalog, la solicitarea scrisă a elevului.
Art. 38. — „Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.”
O altă noutate se referă la faptul că decizia privind elaborarea planului individualizat de învăţare al elevului se ia coroborând rezultatele la evaluarea națională 2025 cu datele şi observaţiile înregistrate de-a lungul parcursului educaţional al elevului, iar planul este comunicat părintelui.
Art. 28 – „(3) Decizia privind elaborarea planului individualizat de învățare al elevului se ia coroborând rezultatele la EN-2025 cu datele și observațiile înregistrate de-a lungul parcursului educațional al elevului.
(4) Planurile individualizate de învățare ale elevilor sunt comunicate părinților/reprezentanților legali ai elevilor.
(5) Comisia de organizare și de administrare a EN-2025 din unitatea de învățământ urmărește procesul de informare a elevilor și a părinților/reprezentanților legali, în condiții de confidențialitate.
(6) Accesul la documente și la informațiile transmise se limitează la corpul profesoral implicat în procesul educațional, la elev și la familia acestuia.
(7) După informarea părinților/reprezentanților legali, se întocmește un proces-verbal, în care aceștia semnează pentru luarea la cunoștință a informațiilor referitoare la rezultatele elevului la EN-2025 și la măsurile prevăzute în planul individualizat de învățare.
Art. 31. — (1) CNPEE întocmește raportul tehnic al EN-2025 până la data de 30 noiembrie.
(2) Raportul tehnic cuprinde analize statistice ale datelor colectate la nivel de sistem educațional, concluzii și recomandări, propuneri de modificare a metodologiei și
a procedurilor, precum și măsuri educaționale în vederea ameliorării rezultatelor învățării, identificate ca bune practici la nivel de sistem.
Cine e responsabil de aplicarea planurilor de remediere
În termen de 5 zile de la finalizarea evaluării testelor din cadrul EN-2025, comisiile de organizare și de administrare a EN-2025 din fiecare școală elaborează un raport al unității de învățământ, în care sunt analizate rezultatele ce vor fi folosite pentru planul de remediere/menținere/dezvoltare/accelerare. Apoi comisia de la nivel județean urcă în aplicația dedicată toate rezultatele iar inspectoratele școlare comunică măsurile educaționale necesar a fi luate la nivelul județului.
Art. 28 alin (8) Valorificarea rezultatelor EN-2025 la nivelul unității de învățământ și planurile de acțiune pentru remediere/menținere/ dezvoltare/accelerare, după caz, sunt monitorizate de către comisia județeană/a municipiului București de organizare și desfășurare a EN-2025.”
Conform sursei citate anterior, în termen de 5 zile după ce au fost evaluate testele, comisia de organizare și administrare din fiecare școală va face un raport în care sunt analizate rezultatele înregistrate care fundamentează planul de acțiune pentru remediere/menținere/dezvoltare/accelerare, după caz:
Art. 29. — „În termen de 5 zile de la finalizarea evaluării testelor din cadrul EN-2025, comisia de organizare și de administrare a EN-2025 din unitatea de învățământ elaborează un raport al unității de învățământ, în care sunt analizate rezultatele înregistrate care fundamentează planul de acțiune pentru remediere/menținere/dezvoltare/accelerare, după caz.
Art. 30. — (1) În termen de 7 zile de la finalizarea încărcării datelor în aplicația dedicată, comisia județeană/a municipiului București de organizare și desfășurare a EN-2025 elaborează raportul ISJ/ISMB, în care sunt centralizate rezultatele și planurile de acțiune pentru remediere/menținere/dezvoltare/ accelerare de la nivelul unităților de învățământ aflate în subordine.
(2) După finalizarea EN-2025, inspectoratele școlare comunică măsurile educaționale necesar a fi luate la nivelul județului/al municipiului București în vederea remedierii, menținerii, dezvoltării, accelerării rezultatelor învățării.”
De ce sunt importante rezultatele de la Evaluările de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a
Alina Sava, Banca Mondială remarca în 2022 că România că “România stă pe un morman de date. Avem foarte multe date. Avem PISA, avem aceste studii. O să continuăm și o să fim mult mai consecvenți în a avea date. Important este să le folosim.”
Rolul Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a este de a-i „identifica din timp pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a sau vor avea probleme la testele PISA”, spunea fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un interviu pentru TVR Cluj în urmă cu 4 ani. Acesta a explicat că aceste evaluări nu sunt folosite pentru scopul lor inițial, pentru că ministerul „nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare, iar profesorii, la rândul lor, ca să nu fie trași la răspundere de părinți – că ‘de ce nu fac ceva cu copilul pe care l-au identificat ca fiind copil care are probleme’ – au mușamalizat toată situația”.
Informații de context
Rezultatul evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a nu se pune în catalog, nu se anunță public, nu stă la baza ierarhizării copiilor, ci se comunică fiecărui părinte în parte și pe baza lui învățătoarele trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare, acolo unde identifică probleme.
Evaluarea de la clasa a VI-a are rol de preorientare școlară către un anumit tip de școală profesională sau liceu, iar rezultatele de la a IV-a sunt folosite de Ministerul Educației și pentru diagnoză de sistem, pentru verificarea rezultatelor curriculumului la final de ciclu primar și eventuale recalibrări ale conținuturilor predate la clasă.
Subiectele sunt realizate de Ministerul Educației, iar părintele poate verifica în siguranță (notele nu se trec în catalog) dacă învățătorul i-a subevaluat sau supraevaluat copilul, iar la nivel de școală se poate vedea care este progresul majorității elevilor dintr-o clasă din a II-a până în a IV-a.
Prevederea prin care rezultatele de la evaluarea națională de la finalul clasei a II-a sunt folosite “pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor” a existat și în legea anterioară, legea Educației nr. 1 /2001, dar niciodată aplicată. Nici prevederea care spunea că “rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului”.
Aceste evaluări nu au fost folosite, însă, sistematic pentru acțiuni de remediere și de recuperare, individualizat, după cum au semnalat experți în ultimii ani. În 2019, fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, arăta într-un interviu că evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a ar fi putut permite intervenții timpurii, dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar “aici este complicitatea tuturor”. Mircea Miclea, în interviul de acum 3 ani:
- “Dacă ne uităm la rezultatele acestor copiii în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, vedem că aceste situații erau cunoscute. Ministerul Educației ascunde rezultatele sub statistici netransparente, iar școlile și profesorii le spun tuturor că evaluările nu au nicio valoare, când funcția lor era de a diagnostica din timp deficitele. În clasa a VIII-a, când le constatăm, ce facem? Principala cauză este faptul că nu s-au folosit rezultatele de la Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care ar fi putut permite o intervenție timpurie. Din clasa a II-a știai că el nu știe să scrie, sa citească. În mod firesc trebuia să faci ceva cu acel copil.
- De ce nu au corectat? Fiecare școală avea toate datele pentru fiecare elev să facă corecția. Este aici complicitatea tuturor: statistica anunțată de Minister după evaluările la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a este greu descifrabilă, profesorii ascund ce descoperă în rezultate și părinții se declară nemulțumiți. Este o complicitate, nimeni nu a făcut ceea ce putea face pentru ca rezultatele să fie cu totul altele.”
Foto: © Silencefoto | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.