Rezultatele elevilor să devină indicator de calitate pentru școli, să fie introduse standarde pentru managementul educațional și evaluarea școlilor să se concentreze pe zonele care au cea mai mare nevoie – printre măsurile propuse de OCDE pentru reforma evaluării unităților de învățământ

Rezultatele elevilor ca indicator de calitate al școlii, standarde pentru practici de predare incluzive, descriptori pentru calitatea practicilor de predare, manuale pentru evaluatori și sprijin pentru directori: toate acestea se numără printre măsurile propuse OCDE pentru îmbunătățirea procedurilor de evaluare în școli, în recentul raport-diagnostic al organizației internaționale privind învățământul preuniversitar din România. Analiza apreciază o serie de reforme recente sau în curs de desfășurare, în ceea ce privește activitățile inspectoratelor și ARACIP, dar propune o serie largă de completări atât pentru modul cum aceste instituții își desfășoară activitatea în prezent, cât și pentru reformele prevăzute în noua Lege a învățământului superior, dar neaplicate încă.

Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE) include, în ceea ce privește evaluarea și sprijinirea școlilor, atât recomandări privind activitățile efective de evaluare, cât și pentru reforma organizațională a principalei agenții responsabile în domeniu (ARACIP – viitoare ARACIIP), și a inspectoratelor (ce vor fi înlocuite pe viitor cu Directii judetene). Amintim că legislația privind organizarea ARACIIP, a birourilor sale județene și a Direcțiilor Județene trebuia să fie introdusă începând de la finalul anului trecut, dar a fost amânată până în 2025-2026. 

• Despre măsurile propuse în ceea ce privește organizarea și funcționarea instituțiilor implicate în evaluare – citește pe larg aici

Recomandările și măsurile înaintate de OCDE în ceea ce privește evaluarea unităților de învățământ pleacă de la un tablou sumbru al rezultatelor școlare și al problemelor actuale din procedurile de evaluare. Drept urmare, perspectiva analizei-diagnostic este îndreptată spre rezolvarea acestor probleme. 

Constatările analizei OCDE privind sistemul educațional românesc și evaluarea acestuia:

• „În ansamblu, rezultatele școlare în România sunt slabe, cu standarde de învățare scăzute și rate ridicate ale abandonului școlar. În 2021-22, din cele 5 901 de școli de stat, 22 % au obținut rezultate slabe la evaluarea națională (însemnând medii sub 5 din 10). Aproximativ 83 % dintre școlile cu performanțe scăzute se află situate în zonele rurale, în timp ce majoritatea școlilor cu rezultate bune sunt în București și Cluj (…]). Totodată, România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, cu o medie de 15,6 % dintre tinerii de 18-24 de ani care nu au finalizat învățământul secundar superior” 
• „Până de curând, unitățile de învățământ preuniversitar erau supuse mai multor forme de evaluare și inspecție. (…) Această situație conduce la o înțelegere inconsecventă a ceea ce constituie o „școală bună” și împovărează în mod inutil unitățile de învățământ preuniversitar și sistemul în general.”
• „Inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) au o capacitate limitată de a sprijini îmbunătățirea școlilor”, iar o serie de factori „subminează” funcția de sprijin pentru școli și profesori: „Inspectorii se confruntă cu tensiuni inerente în îndeplinirea funcțiilor lor de inspecție și de asistență. Inspectorii nu sunt formați pentru a ajuta unitățile de învățământ preuniversitar să realizeze autoevaluarea și să planifice îmbunătățiri și nici nu au acces la datele necesare pentru a monitoriza performanța acestora și pentru a-și direcționa serviciile de asistență (…). Spre deosebire de multe țări din UE, România nu are un program național de creștere a calității învățământului preuniversitar adresat unităților de învățământ. (…) Inițiativele locale de îmbunătățire în unitățile de învățământ preuniversitar tind să fie fragmentate, insuficient bugetate și, de obicei, concentrate în cele mai bogate județe”
• „Inspectorii nu sunt repartizați astfel încât să asigure sprijinul necesar în județele cu cele mai mari nevoi. Inspectorii sunt repartizați în funcție de numărul de unități de învățământ preuniversitar din fiecare județ și nu în funcție de necesități (.)… Astfel, un județ ca Ialomița, unde se află 35 % dintre școlile cu rezultate slabe la examenul național, are același număr de inspectori ca Brăila, unde se găsesc doar 7 % dintre școlile cu rezultate slabe (…)”. 
• „Directorii unităților de învățământ preuniversitar joacă un rol limitat în coordonarea eforturilor de îmbunătățire a activității didactice”. Ei „au un rol predominant administrativ (…)”

Comentariile experților OCDE pe marginea schimbărilor aplicate sau propuse în cazul evaluărilor școlare

Reformele în domeniul evaluării și susținerii școlilor atrag un număr foarte mare de recomandări (5 din totalul de 18) și de măsuri propuse de OCDE în analiza sa de diagnostic, atât prin prisma măsurilor efective în relația cu unitățile de învățământ, cât și cea a structurilor organizaționale. 

Despre noul cadru de evaluare introdus de ARACIP, prin indicatori de calitate, în 2021-2022, OCDE apreciază că acesta este „mai puțin birocratic și orientat mai puțin pe conformitate și mai mult pe obținerea de dovezi care pot ajuta unitățile de învățământ să se perfecționeze”. Cu toate acestea, experții organizației au o serie lungă de completări și comentarii. Între altele:

• „Deși mai echilibrat, noul cadru ar putea ilustra mai bine bunele practici în domeniile în care unitățile de învățământ preuniversitar au puncte slabe, în special învățarea, echitatea și incluziunea, precum și managementul educațional. Predarea, evaluarea și rezultatele școlare sunt combinate într-un singur domeniu al cadrului de evaluare. Separarea proceselor didactice de rezultatele școlare ale elevilor, așa cum este cazul în țările OCDE, ar determina unitățile de învățământ să monitorizeze rezultatele elevilor și să reflecteze asupra modului în care este evaluată și susținută învățarea.” 
• „Cadrul și raportarea nu acordă o atenție suficientă conducerii, echității și incluziunii în unitățile de învățământ preuniversitar. Nu se acordă atenție explicită managementului educațional (prin existența unui standard dedicat care să definească modalitățile prin care managerii pot conduce planificarea, evaluarea, coordonarea și îmbunătățirea proceselor didactice), chiar dacă îmbunătățirea conducerii unităților de învățământ este o prioritate guvernamentală.” 
• „În plus, declarațiile privind echitatea și incluziunea sunt formulate în termeni generali și nu oferă unităților de învățământ suficiente îndrumări privind adaptarea la diversitatea elevilor și la cerințele elevilor defavorizați. Formatul de raport de evaluare al ARACIP nu conține o secțiune dedicată modului în care unitățile de învățământ preuniversitar sprijină elevii dezavantajați.” 
• „Cadrul de evaluare ar putea fi prezentat într-un format mai accesibil. Descriptorii pentru fiecare standard oferă o listă de cerințe, mai degrabă decât cele mai bune practici. Reformularea descriptorilor astfel încât să prezinte și bune practici ar ajuta evaluatorii și unitățile de învățământ să vizualizeze și să înțeleagă bunele practici.” 
• „De asemenea, standardele sunt prezentate într-o matrice lungă care combină toate nivelurile de școlarizare, de la preșcolar la profesional, și toate tipurile de evaluare (autorizare, acreditare, evaluări periodice). Ar fi mai folositor un cadru mai simplu, cu standarde comune și manuale personalizate cu standarde diferențiate.”
  
• „Un cadru unitar de evaluare externă și internă poate contribui la promovarea unei înțelegeri comune a calității unităților de învățământ, cu condiția ca acestea să știe cum să îl aplice.(…)”

Raportul OCDE subliniază că „evaluările ARACIP oferă informații care pot fi utilizate pentru a direcționa sprijinul acordat școlilor și pentru a monitoriza implementarea politicilor naționale”. Dar spune că „România trebuie să stabilească așteptări mai clare în ceea ce privește utilizarea dovezilor” obținute astfel, „dacă dorește ca sprijinul acordat școlilor să devină mai eficient”. În acest sens, analiza propune:

• „Cerințe clare ca autoritățile școlare județene să utilizeze rezultatele evaluării școlilor ar promova utilizarea constatărilor acestora”
• „Indicele de eficiență realizat de ARACIP poate ajuta la identificarea școlilor cu performanțe ridicate și scăzute, dar trebuie să ofere o măsură mai accesibilă și mai robustă privind calitatea acestora.”
• E nevoie de „o colaborare mai strânsă între ARACIP și Ministerul Educației” pentru a identifica teme prioritare pentru studii naționale, în condițiile în care „există puține analize secundare ale dovezilor furnizate de ARACIP pentru a fundamenta prioritățile politicilor publice naționale” , pentru că diferitele direcții ale „nu par să folosească suficient aceste rapoarte pentru a-și fundamenta activitatea”.

Totodată, documentul arată că e nevoie ca în evaluări să fie acordată prioritate „unităților de învățământ cu cele mai mari nevoi”, în condițiile în care evaluările periodice se desfășoară cu dificultate, ar ARACIIP „intenționează să continue să evalueze unitățile de învățământ la cerere (din partea școlilor și/sau a județelor), mai degrabă decât pe baza unor criterii obiective menite să îmbunătățească calitatea la nivel național”. Potrivit experților OCDE, „acest lucru aduce riscul ca ARACIIP să își desfășoare activitatea mai mult în școlile și localitățile favorizate decât în cele care au cea mai mare nevoie de sprijin”. 

Recomandările și măsurile propuse de OCDE în privința evaluării școlilor

• Recomandare: „Dezvoltarea în continuare a cadrului de evaluare a unităților de învățământ, astfel încât să evidențieze prioritățile naționale și să fie mai util pentru evaluatori, autoritățile școlare județene și unitățile de învățământ”

Măsuri propuse autorităților române în vederea reformei:

„Să introducă un domeniu dedicat rezultatelor elevilor în cadrul indicatorilor de calitate a școlii, cu standarde privind rezultatele învățării, participarea și echitatea” 

„Să adauge standarde pentru conducerea unității de învățământ și să continue să dezvolte standardele privind practicile de predare incluzive” 

„Să elaboreze descriptori ce definesc o scară de progres care să permită vizualizarea bunelor practici de către evaluatori și unitățile de învățământ”

„Să continue să dezvolte și să publice manuale pentru evaluatori care să explice cum pot fi aplicate standardele generale la diferite niveluri și în diferite contexte educaționale” 

„Să îndrume evaluatorii cu privire la modul în care trebuie să ofere feedback școlilor” 

„Să revizuiască formularele de raportare a evaluărilor ARACIIP, astfel încât să evidențieze componentele de echitate și incluziune și să fie un instrument de dezvoltare pentru școli” 

„Să sporească sprijinul acordat directorilor pentru a-i ajuta să înțeleagă și să utilizeze cadrul de evaluare” 

„Să elaboreze tablouri de bord pentru a ajuta unitățile de învățământ preuniversitar să își monitorizeze și să își evalueze performanțele” 

„Să elaboreze și să se încarce pe platforma online a ARACIIP resurse pentru a sprijini școlile în autoevaluare și planificarea îmbunătățirilor” 

• Recomandare: Clarificarea modelului de sprijinire a școlilor la nivel județean și dezvoltarea unui ecosistem național de resurse 

Măsuri propuse autorităților române în vederea reformei:

„Dezvoltarea unui model de asistență la nivel de județ pentru școli bazat pe îndrumare, legături strânse și colaborare”: 

„Școlile cu performanțele cele mai slabe vor trebui să primească asistență intensivă pentru a se îmbunătăți”

Autoritățile școlare județene pot juca rolul de intermediari în cazul școlilor care au nevoie de asistență de specialitate în domenii în care aceste autorități școlare nu au competențe, cum e cazul elevilor cu cerințe speciale. Acest rol de intermediar s-ar realiza „conectând școlile la resurse specializate, cum ar fi rețeaua de școli de aplicație pentru practica pedagogică, noul corp de mentorat și licențiere în cariera didactică sau centrele județene pentru resurse educaționale”

„Ministerul Educației va trebui să ofere județelor dezavantajate mai mult sprijin sub formă de investiții și resurse adecvate. Definirea domeniilor prioritare de investiții este un pas pozitiv, deoarece va permite României să aloce resurse școlilor defavorizate (…) Pentru ca aceste investiții să conducă la îmbunătățirea calității învățământului, nu doar a infrastructurii, Ministerul Educației ar trebui să direcționeze o parte substanțială a fondurilor către consolidarea echipelor de experți din direcțiile județene care lucrează cu școlile în aceste domenii”

Photo 166209968 © Piotr Swat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Remunerare mai bună pentru evaluatorii școlilor, eliminarea suprapunerilor de raportare, evaluări separate pentru școli și cadre didactice – propunerile OCDE pentru reforma organizării și funcționării ARACIP/ARACIIP și ale autorităților județene din educație

DOCUMENT Salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației

Gradația de merit trebuie regândită, creșterile salariale automate ar trebui limitate, iar salariile pentru diversele grade didactice să fie revizuite – măsuri propuse de OCDE pentru corelarea salariilor cu performanța profesorilor

Mentoratul cadrelor didactice – prezentat insistent ca instrument esențial pentru școală, în raportul-diagnostic al OCDE / Propuneri: Profil de competențe și criterii pentru selecția mentorilor, care să beneficieze de formare continuă și de finanțare

Practica didactică în România nu reflectă obiectivele de învățare din curriculumul național, carierei didactice îi lipsesc trăsături-cheie ale unei profesii cu înaltă calificare, evaluarea competențelor profesionale nu se bazează suficient pe dovezi – raport-diagnostic al OCDE