Rezultate PISA 2018: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, la apogeu

România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut a este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ.

Rezultatele PISA 2018 la Citire/Lectură arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.

La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.

Rezultatele PISA 2018 pentru Științe sunt și ele mai slabe, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar față de 2012 – 12 puncte.

Față de media țărilor OECD, rezultatele României la PISA 2018 sunt mai slabe ca la testarea din 2015 atât la matematică și citire, cât și la științe. Diferențele dintre rezultatele medii ale țărilor care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cele ale României sunt de 59 de puncte la citire, tot 59 de puncte la matematică și 63 de puncte la științe, potrivit raportului citat.

În privința indicatorilor de performanță, proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire, matematică sau științe – reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%).

La polul opus, procentul celor mai slabi elevi la citire/lectură, cei care nu au reușit să treacă de exercițiile cu grad foarte redus de dificultate, este de 41 la citire, respectiv 47 la matematică. Asta în condițiile în care media OECD este la jumătatea acestor valori. Pentru științe, 44% dintre cei testați nu ajung nici măcar la nivelul 2, adică nu au competențe de bază și nu pot face conexiuni între informațiile pe care le au și aspecte din viața reală.

Analfabetismul funcțional: 44%

Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta.

De cealaltă parte 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire/lectură. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.

La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută.

Științele marchează o creștere până la 44% a proporției celor care nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu. Acești studenți nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage concluzii bazate pe simple investigații.

În medie, procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.

Definiție – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (SURSA: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)

Elevii care fac performanță

Doar 1% dintre elevi sunt foarte performanți la capitolul citire, asta înseamnă că ating nivelul 5 sau 6 în testul PISA, spre deosebire de media OECD, care e de 9%. La aceste niveluri elevii au o înțelegere deplină și completă a unui text la prima vedere. În doar 20 de sisteme de educație (din cele 79 participante la testare) mai mult de 10% dintre elevii de 15 ani sunt elevi de top.

Testele PISA 2018 au fost împărțite pe șase niveluri de competențe, de la cel mai slab, nivelul 1, la cel mai ridicat, nivelul 6.

România a participat la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2018, dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarte Economică (OECD). Elevii de 15 ani au dat în luna aprilie 2018 un test de două ore, pe hârtie, la fel ca in alte 7 state, celalte 72 de țări care au participat la PISA 2018 susținând testul pe calculator, potrivit informațiilor obținute de Edupedu.ro. Apoi elevii au completat și un chestionar de 30-45 de minute, la fel și profesorii. Eșantionarea a fost făcută științific, participând la teste peste 5 mii de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de școli.

Descarcă de aici Raportul cu rezultatele PISA 2018

Rezultate PISA 2018

FOTO: coperta PISA 2018

 

Exit mobile version