România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut a este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ.
Rezultatele PISA 2018 la Citire/Lectură arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.
La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012.
Rezultatele PISA 2018 pentru Științe sunt și ele mai slabe, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar față de 2012 – 12 puncte.
Față de media țărilor OECD, rezultatele României la PISA 2018 sunt mai slabe ca la testarea din 2015 atât la matematică și citire, cât și la științe. Diferențele dintre rezultatele medii ale țărilor care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cele ale României sunt de 59 de puncte la citire, tot 59 de puncte la matematică și 63 de puncte la științe, potrivit raportului citat.
În privința indicatorilor de performanță, proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire, matematică sau științe – reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%).
La polul opus, procentul celor mai slabi elevi la citire/lectură, cei care nu au reușit să treacă de exercițiile cu grad foarte redus de dificultate, este de 41 la citire, respectiv 47 la matematică. Asta în condițiile în care media OECD este la jumătatea acestor valori. Pentru științe, 44% dintre cei testați nu ajung nici măcar la nivelul 2, adică nu au competențe de bază și nu pot face conexiuni între informațiile pe care le au și aspecte din viața reală.
Analfabetismul funcțional: 44%
Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta.
De cealaltă parte 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire/lectură. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%. De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută.
Științele marchează o creștere până la 44% a proporției celor care nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu. Acești studenți nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage concluzii bazate pe simple investigații.
În medie, procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.
Definiție – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (SURSA: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)
Elevii care fac performanță
Doar 1% dintre elevi sunt foarte performanți la capitolul citire, asta înseamnă că ating nivelul 5 sau 6 în testul PISA, spre deosebire de media OECD, care e de 9%. La aceste niveluri elevii au o înțelegere deplină și completă a unui text la prima vedere. În doar 20 de sisteme de educație (din cele 79 participante la testare) mai mult de 10% dintre elevii de 15 ani sunt elevi de top.
Testele PISA 2018 au fost împărțite pe șase niveluri de competențe, de la cel mai slab, nivelul 1, la cel mai ridicat, nivelul 6.
România a participat la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2018, dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarte Economică (OECD). Elevii de 15 ani au dat în luna aprilie 2018 un test de două ore, pe hârtie, la fel ca in alte 7 state, celalte 72 de țări care au participat la PISA 2018 susținând testul pe calculator, potrivit informațiilor obținute de Edupedu.ro. Apoi elevii au completat și un chestionar de 30-45 de minute, la fel și profesorii. Eșantionarea a fost făcută științific, participând la teste peste 5 mii de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de școli.
Descarcă de aici Raportul cu rezultatele PISA 2018
FOTO: coperta PISA 2018
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
14 comments
Stati linistiti ca rezultatele sunt absolut normale. Se compara aiurea sisteme de invatamant diferite, In Germania, de exemplu, inca din calsa a V-a cei mai inceti la minte merg la scoli de meserii unde nu-i mai evalueaza PISA cu aceleasi teste care la noi se sustin intr-un invatamant teoretic gimnazial de masa, mult prea generalizat. Si la noi daca ar exista un sistem de scoli profesionale care sa-i preia pe ultimii 20%-30% dintre elevii slabi am fi iesit mult mai bine la testele flotei. Nu pentru ca am avea un invatamant slab am umplut occidentul cu profesori de matematica, info sau fizica. Adultii care le plang de mila tinerilor sunt mult mai de plans ca ei.
Nu mai va tot vaitati ca vetutzele din piata. E absolut normal rezultatul. Noi nu avem ca nemtii un sistem de scoli profesionale si o educatie orientata catre meserii din clasa a V-a (când nu toti ajung la gimnaziu, ca la noi). La noi aproape toti elevii fac liceul, adica inclusiv cei care in Germania n-ar avea ce cauta intr-un liceu. Asa ca nu rezultatele sunt proaste, ci cei care fac testele nu tin cont de particularitatile sistemului de invatamant. Ei nici nu mai baga bani in cei care se dovedesc prea inceti la minte, pentru ca nu e rentabil. Noi vrem sa-i facem genii pe toti. Si prostii de acasa stau toata ziua pe comentarii. Adultii nostri sunt mult mai lejeri la minte fata de tineri. Incercati intai sa intelegeti.
Nicio problema, mariti salariile profesorilor si atunci vom fi printre primii. Asa ati facut si cu magistratii, le-ati dat privilegii peste privilegii si coruptia la procurori si magistrati e in floare, asa ati facut si cu cei din administratia locala si centrala ca recompensa pentru distrugerea indistriei romanesti si a tuturor sectoatelor de activitate si la ora actulala continua sa jefuiasca tara, asa ati facutr si cu medicii, le-ati marit substantial salariile si tot iau spaga , spitalele sunt in continuare capusate, mizerie in spitale, conflicte de interese, asa s-a facut si cu profesorii universitarei le-ati marit nemeritat salariile pentru ca oricum toata educatia a decazut , e la pamant pentru ca acestia au program redus, lucreaza cateva ore pe saptamana. Asa ca mariti-le si acestor profesori salariile pentru ca oricum nu se schimba nimic. Cine are bani se duce la ore particulare la dl. profesor iar cine-i sarac, adica majoritatea, raman analfabeti functionali. Calitatea profesorilor este reflectata de performantele profesorilor care i-au pregatit, adica de catre aceia care si-au dat salarii uriase, pentru ca….se poate doar multi sunt si parlamentari, adica elaboreaza legi. Cand e plina tara de plagiatori si de profesori nepregatiti ce pretentii sa ai de la copii ? Mariti-le salariile pentru ca asta stiti sa faceti. M-am adresat ticalosilor si analfabetilor functionali care conduc Romania.
La popul=La polul?
Elevii chestionați NU au fost testați la Citire!
Testarea s-a făcut în privința PRICEPERII TESTULUI CUTIT!
Diferența între a ști să deslușești un text scris ori a pricepe textul citit este de la cer la pământ!
Mă mir că edupedu.ro nu face difereață dintre cele două chestiuni.
De altfel chiar și analfabetismul funcțional înseamnă nepriceperea textelor citite.
De ce au fost testati si elevi din clasele a VII-a si a VIII-a, cand testul este pentru adolescenti de 15 ani?
Unde sunt testele complete, in romana, pe care le-au dat elevii?
Unde e lista detaliata a scolilor participante?
Fara aceste informatii, un astfel de studiu e complet irelevant. Poti obtine ce rezultate vrei manipuland esantionul, de aceea transparenta completa e obligatorie. Fiti siguri ca state totalitare, cum e China, nu au nicio problema sa “unga” rezultatele.
Cauze posibile
* inversunarea anti-matematica desfasurata pe retelele sociale in ultimii ani;
* prea multe culegeri inutile, cu tipuri de probleme care se repeta si nu stimuleaza gandirea – modelul absolut il reprezinta oribilele subiecte repetative de la Evaluarea Nationala;
* promovarea intensa in familie a ideii ca matematica e bau-bau, inca din clasele primare;
* teme nediferentiate pe gradul real de cunostinte al elevilor: exemplu: calupul 1: nivel de baza : 10 probleme/exercitii, cine stie sa faca, face 1-2 si trece mai departe la calupul 2, nivel de baza spre mediu etc. fara insa sa ne furam caciula sau sa fim invidiosi ca alti copii pot mai mult. Acelasi model la teze/extemporale: subiecte de baza pentru notele 5-6, medii pentru 7-8, medii-ridicate pentru 9, dificile pentru 10;
* navala la meditatii inutile inca din clasele primare, in loc sa fie promovat studiul individual, cu creionul si caietul simplu plus o culegere buna, nu 100;
* lipsa truselor de fizica/chimie/biologie si a substantelor chimice din laboratoare;
*utilizarea laboratoarelor pe post de sali de clasa;
* in gimnaziu, presiuni mari pentru note mari la toate materiile chiar daca nivelul real de cunostinte este altul; sunt scoli gimnaziale cu 18-20 sefi de promotie cu media generala 10;
* in mediul rural, putini profesori calificati;
* biblioteci scolare doar pe hartie, pentru post, bibliotecara nu promoveaza in niciun fel lectura, cu rare exceptii;
* in general, in societatea romaneasca se citeste putin, lipsa exemplului personal;
* elevii care invata cu adevarat sunt priviti ca “ciudatii clasei”;
* copiatul in masa inca din gimnaziu, inclusiv cu telefonul pe whattsapp;;
* proiecte inutile pentru a se justifica niste note nemeritate;
* medii gimnaziale in deplina discordanta cu nivelul real de cunostinte;
* profesori dezinteresati pe fondul dorintei scazute de a invata ceva;
* vaietele de jale de pe retelele sociale impotriva temelor; din experienta personala, in clasa copilului in gimnaziu multi se apucau de teme dupa ora 19 sa-i vada parintii si stateau pana dupa 23, cu telefonul conectat la grupurile de pe whattsapp;
* aproape nu exista literatura universala in scoala romaneasca, cu exceptia claselor de uman de la licee; sunt cateva fragmente prin manuale, in schimb, invata de 15 ori cronicarii si “moara cu noroc” etc;
Lista e deschisa si discutabila desigur
Graficele ar trebui sa nu fie trunchiate. Axa Y (ordonata) trebuie sa inceapa de la valoarea 0. Singura exceptie acceptabila ar fi atunci cand prezentam valori succesive in timp, ale aceluiasi fenomen, pentru a ilustra un trend, relativitate.
Ar trebui sa preluati de pe siteul OECD si sa scrieti un articol cu exemple de probleme ce au fost testate. Ar fi relevant.
Rezultatele erau previzibile și „se datorează” în mare măsură transformării învățământului în afacere economică prin introducerea finanțării „per capita”. O altă cauză care produce aceste rezultate o reprezintă modul de selecție a elevilor după terminarea învățământului obligatoriu care produce „aglomerarea” elevilor cu potențial intelectual la liceele considerate bune și a celor cu un potențial intelectual mai scăzut la liceele considerate „proaste”. În ceea ce privește învățământul primar și gimnazial în localitățile rurale aici problemele de organizare sunt falimentare: localitățile rurale din apropierea orașelor „își trimit” copii la școlile din orașele apropiate în timp ce localitățile izolate, aflate la distanțe mari de orașe, sunt încadrate în principal cu dascăli de tip „suplinitori”, școlile primare s-au închis, iar resursele financiare sunt orientate pe transportul elevilor la câte o școală din comună unde clasele devin supraaglomerate, totul pe altarul „eficienței economico-financiare”.