România este pe locul 47 la testul de citire PISA 2018, potrivit Raportului OECD lansat marți la Paris. În privința clasamentului la matematică învățământul românesc este pe locul 52, după Bulgaria, iar la științe pe locul 55.
Punctajul obținut la Citire/Lectură a fost de 428 de puncte, poziționând România pe locul 47, într-un grup de state cu rezultate asemănătoare: Serbia, Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Costa Rica, Cipru, Republica Moldova, Muntenegru, Mexic, Bulgaria și Iordania. Malta, Turcia, Grecia sau Ucraina ne-au întrecut în această testare. Suntem la o distanță de 127 de puncte față de liderul clasamentului, regiunile Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang din China (555 puncte). Pe locul al doilea este Singapore.
La matematică România s-a clasat ultima din Uniunea Europeană, fiind întrecută chiar și de Bulgaria (436 de punte, locul 49). Sunem pe locul 52 din 79. Scorul obținut a fost de 430 de puncte, plasând țara noastră într-un grup de state din care mai fac parte Malaezia, Albania, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Brunei Darussalam, Muntenegru, Kazakhstan, Moldova, Azerbaijan, Thailanda. Față de primul grup de regiuni, Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang din China, care au obținut 591 de puncte, distanța este și mai mare ca la citire, de 161 de puncte. La matematică România înregistrează cel mai slab rezultat din această testare.
Științele arată ceva mai bine, România întrecând Bulgaria cu doar 2 puncte diferență (426 vs 424). În felul acesta suntem penultimii din UE, însă scorul obținut ne poziționează pe cel mai îndepărtat loc în clasament – locul 55. Suntem la o distanță și mai mare de lider, de 164 de puncte, fiind cea mai proastă clasare de până acum la testările PISA.
Dintre statele Uniunii Europene, pe primul loc s-a clasat Estonia.
Raportul OECD arată că față de testarea PISA din 2015 elevii mai slabi au devenit și mai slabi în rezultatele PISA 2018 la matematică și științe. Totodată nu există nicio modificare în privința elevilor cu performanțe bune.
La testul PISA au participat 5.075 de elevi din cei 203.940 de elevi în vârstă de 15 ani din România. Dintre aceștia, doar 171.685 sunt înscriși la școală. Față de testarea din 2015, când populația totală în vârstă de 15 ani era de 218.846, scăderea e de aproape 15 mii de adolescenți.
România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut a este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ.
FOTO: pixabay.com
Raluca Pantazi
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
2 comments
Nu atât limbajul e cel vinovat cât profesorii incompetenţi care şi-au găsit locuri confortabile nefăcând nimic şi dând 10 cu mare generozitate. Şi părinţii se complac acceptând că notele de 10 sunt o măsură a cunoştinţelor copiilor. Toţi repetenţii din anii 70-80 care au trecut cu chiu cu vai clasa pentru că altfel profesorii aveau de suferit sunt acum profesori. Cei care au luat (acum, în zilele noastre) note de 2 şi 3 la examenul de definitivat sunt în continuare profesori (şi predau ce?). Există licee de unde de ani de zile NIMENI n-a promovat examenul de bacalaureat. Funcţionează în continuare. Definitivatul în învăţământ e cea mai mare pacoste. Odată acesta trecut (cine ştie prin ce mijloace), profesorii, indiferent de rezultate, nu mai pot fi daţi afară. La testul Pisa, România e ultima din UE şi pe locul 55 din 79 de state care au dat testul. Aproape 50% din elevii români sunt analfabeţi funcţional. Dacă ar da şi profesorii testele am fi şocaţi de rezultate. Nu avem nicio universitate în primele 1000 din lume (pentru care se face clasamentul). Ne lăudăm cu o mână de elevi care au obţinut performanţe deosebite ajutaţi în principal de familie şi de câteva “rara avis” din rândul profesorilor. Ne punem speranţe în copiii şi nepoţii noştri şi-i dăm pe mâna farsorilor ăstora iar ei scot din ei culegători de căpşuni cu diplomă. “Viitor de aur, ţara noastră are”. Stăm liniştiţi când ar trebui să tăiem în carne vie în învăţământ şi să cauterizăm cu fierul roşu.
Copilul meu invata de patru ani argumentari la genuri literare, intr-un limbaj aproape de neinteles.Cand era clasa a cincea am citit pentru prima oara o astfel de argumentare si am inceput sa rad.Mi se parea o gluma.Din pacate era real..polologhia respectiva urma sa fie data la teza, deci in scurt timp, copilul meu care abia terminase clasele primare, trebuia sa scrie folosind o limba care nu mai parea limba romana…
Patru ani s-au pierdut concentrandu-ne sa invatam sa ne exprimam in aceasta ” noua limba”.
Se pune mereu accentul pe exprimarea in termeni de specialitate.
Nu in ultimul rand, totul se concentreaza pe examenul de clasa a opta.Nimeni nu este preocupat de altceva.Sunt ani pierduti de pomana.