Rezultate PISA 2018: De ce Estonia este noua „putere” europeană în Educație – țara în care elevii nu au nicio evaluare națională și totul la școală e gratuit

Rezultatele PISA 2018 au arătat că prima clasată dintre țările europene este Estonia, atât la Citire/Lectură, unde a obținut 523 de puncte (cu 95 peste România), cât și la Matematică (523) și Științe (530 puncte). Analfabetismul funcțional în Estonia este de doar 11%, față de 44% în România. Estonia a întrecut toate marile economii europene și țările cu tradiție în Educație, inclusiv Finlanda.

În România, doar 1% dintre elevii testați sunt foarte performanți la citire/lectură, în timp ce în Estonia procentul este de 14, iar media țărilor OECD este 9. La matematică, nivelul de excelență din Estonia este de 15%, iar la științe de 12%. Din 2006 până în 2018, Estonia a reușit să își îmbunătățească semnificativ scorul obținut atât la citire, cât și la matematică.

Ce au făcut estonienii ca să își dezvolte educația?

Estonia a declarat prioritară educația timpurie. Grădinița începe de la 3 ani, dar copiii pot fi dați chiar mai devreme, iar școala la 7 ani. În această perioadă petrecută la grădiniță, copiii sunt pregătiți pentru etapele care urmează. Interesant este că și părinții au o contribuție, potrivit celor de la BBC – de exemplu, pentru un copil taxa este de 80 de euro pe lună într-o grădiniță din Tallin (capitala Estoniei).

La grădiniță, copiii învață prin joc dirijat de educatori, având și elemente de educație formală introduse pe parcurs. Acesta este locul în care Estonia începe să își construiască educația pentru fiecare copil, asigurându-se pe cât de mult posibil că cei mici sunt emoțional și fizic pregătiți să învețe. În testele PISA se poate observa că în Estonia există o mai mică diferență între copiii avantajați (bogați, cu posibilități) și cei dezavantajați (săraci, fără prea multe posibilități) la momentul la care devin adolescenți.

Când pleacă de la grădiniță nu dau niciun test, nu sunt evaluați, ci primesc un card care le descrie abilitățile și arată că sunt gata de școală. Arată cât de dezvoltați sunt și ce ar trebui să facă mai departe.

Nu există evaluări naționale standardizate nici la școală

În școlile din Estonia se face educație universală de bază, iar copiii stau la școală de la vârsta de 7 ani până la 16 ani. Sau chiar mai mult pentru cei care se pregătesc să meargă mai departe la studii superioare.

Rando Kuustik, directorul Jakob Westholmi Gumnaasium din capitala Estoniei, are aproape 1.000 de copii în școală și 80 de profesori. “Dacă îi înveți și le predai diferit în funcție de abilitățile pe care le au îi segreghezi. De ce să facem asta în școală?”, spune el, explicând că la ore elevii ei fac de toate. Așa că selecția în funcție de un domeniu preferat sau de performanțele elevilor este foarte rară în Estonia.

Se așteaptă de la profesori ca în cei câțiva ani în care elevii trec prin școală să găsească moduri în care să aducă toți copiii la un nivel asemănător, indiferent de mediul din care vin. Există un curriculum național, dar foarte puține căi prin care să obligi școlile să aibă rezultate.

Asta înseamnă că profesorii au un nivel înalt de libertate în a alege formatul lecțiilor. “Cred că profesorii sunt motivul pentru care facem atît de bine (n.r la testele PISA), pentru că au libertatea să își facă lecțiile cum vor și asta îi face pe elevi dornici să învețe”, spune directorul de școală citat de BBC.

Estonienii s-au inspirat din modelul finlandez, după ce țara lor și-a câștigat independența față de Rusia. Ministrul Educației și Cercetării din Estonia, Mailis Reps, spune că au țintit un nivel de echitate nordic, dar asta i-a costat. În afară de grădiniță, părinții nu mai plătesc nimic niciodată pentru școală. “Gratuit în Estonia înseamnă într-adevăr gratuit. Nu plătești pentru manuale, auxiliare, pentru masa de prânz de la școală sau pentru transport”. Educația, spune ministrul estonian, a fost mereu apreciată în Estonia, dar acum această apreciere vine în contextul dezvoltării unei societăți atreprenoriale și al unei economii care crește rapid. “Așa că ce facem azi este să studiem destul de mult, un pic cam ca statele asiatice. Învățăm multe, multe ore pe zi.” Asta generează o dezbatere aprinsă și continuă între părinți dacă nu cumva temele pentru acasă sunt prea multe.

În Estonia, așa cum totul în jur este digitalizat (votul, administrația, serviciile), și școala este digitală. Sistemul lor de e-școală înseamnă că multe dintre temele pentru acasă sunt făcute și notate online. Cărțile și manualele sunt și ele digitale, putând fi împrumutate de la bibliotecă tot în format digital, iar asta îi ajută să-și facă temele acasă.

Educația este chiar acum în plină schimbare, fiindcă guvernul încearcă să convingă tot mai multe școli să testeze elevii la vârstele de 10, 13 și 6 ani, ca să le poată vedea progresul. Iar asta se contrazice cumva cu nivelul foarte mare de libertate pe care școlile îl au în prezent.

Apar și la ei provocări – de exemplu, o mare parte dintre profesori se apropie de pesionare și în ciuda eforturilor de recrutare masive, nu sunt încă suficienți doritori să intre în învățământ. ”Într-un sistem care își apreciază profesorii la un nivel înalt, acesta este cel mai mare risc la adresa progresului făcut de această țară până acum”, mai scriu jurnaliștii britanici.

Cheia succesului: Am învățat de la ceilalți, iar acum exportăm cunoașterea

„Prin faptul că am învățat de la alte țări, am reușit să ne creăm propriul nostru drum, iar asta ne-a făcut performanți. Am devenit din elevi, profesori. Acum e rândul nostru să împărtășim expertiza și cunoștințele pe care le avem” a declarat ministrul Reps în prima conferință de după aflarea rezultatelor la testele PISA.

“Există un interes foarte mare despre povestea noastră de succes. Avem o poveste pe care s-o spunem întregii lumi. Am creat un brand internațional și un concept – „Education Nation – for the smartEST people in the world”, a mai spus ministrul.

FOTO: Mailis Reps, ministrul Educației din Estonia/hm.ee