Rezultatele testărilor naționale la limba franceză și matematică pentru elevii de clasa a VII-a din Franța sunt îngrijorătoare, apreciază ministrul Educației din Republică, Gabriel Attal, într-un interviu pentru Le Parisien, citat de FranceInfo. Un progres se vede la rezultatele elevilor de clasa a V-a, mai bune decât anul trecut, pe care autoritățile le pun pe seama consecvenței urmărite în cadrul măsurilor luate din 2017 încoace, conform sursei citate.
“Puțin peste jumătate dintre elevi nu citesc bine, iar la matematică – mai mult de jumătate nu stăpânesc rezolvarea problemelor și geometria”, a spus Gabriel Attal pentru Le Parisien la începutul săptămânii, luni, 13 noiembrie, când a comentat primele rezultate ale Evaluărilor Naționale organizate spre finalul lunii primei luni de școală în mii de școli din Republică.
“Rezultatele nu sunt satisfăcătoare și sunt chiar… destul de îngrijorătoare”, a declarat Gabriel Attal. Anul acesta, pentru prima dată, clasa a VII-a a beneficiat de o Evaluare Națională comună în toate școlile, după pilotarea de anul trecut pe zeci de mii de elevi. “Nu s-a înregistrat nicio reducere reală a decalajului dintre clasa a V-a și clasa a VII-a în ceea ce privește rezultatele elevilor”, a subliniat ministrul Educației, potrivit FranceInfo.
Publicația mai scrie că, pentru a contracara acest declin, ministrul propune “grupe de nivel la franceză și matematică. Mărimea grupei ar fi redusă pentru elevii cu cele mai mari dificultăți”, a precizat Attal, care ar urma să anunțe la începutul lunii decembrie “măsuri puternice pentru gimnaziu, care să intre în vigoare la începutul anului școlar următor”.
Evaluarea Națională la clasa a VII-a din Franța a presupus o probă colectivă de o oră la limba franceză – înțelegerea unui audio, înțelegerea textului, itemi de limbă franceză -, una individuală de un minut – lectură cu voce tare și o probă de o oră la matematică, din spațiu și geometrie, mărimi și măsuri, numere și calcule, organizarea și gestionarea datelor și funcții, potrivit Ministerului Educației. Aproape 800.000 de elevi au fost evaluați în peste 7.000 de școli din sectorul public și privat, arată datele instituției.
- Amintim că este primul an de la introducerea generalizată a Evaluărilor Naționale în Franța din 2017 când elevii sunt testați la fiecare două clase: din septembrie anul acesta, sunt testați anual elevii de clasa pregătitoare, clasa I, clasa a III-a, clasa a V-a, clasa a VII-a și clasa a IX-a (primul an de liceu), prin analogie cu organizarea claselor din sistemul de învățământ românesc.
Profesor de științele educației: Putem folosi rezultatele pentru soluții mai bine orientate
Potrivit profesorului emerit Thierry Chevaillier de la Institutul de Cercetare în Educație (Iredu) din cadrul Universității din Burgundia, citat de BFMTv, această performanță slabă “nu este o surpriză”. “Știam deja de la testele din clasa a IX-a că rezultatele se deteriorează în timpul gimnaziului. Acum avem confirmarea că acest lucru se întâmplă încă de la început”, a explicat el pentru BFMTV.com.
După cercetător, aceste noi evaluări din clasa a VII-a ar trebui să permită ministerului să facă o analiză “mai detaliată” a situației și să adopte “soluții mai bine orientate”, notează sursa citată. Sophie Vénétitay, secretarul general al sindicatului Snes-FSU, consideră că aceste rezultate trebuie privite în contextul unui mediu de învățare dificil, marcat de o lipsă de cadre didactice:
- “Vorbim despre elevi care au trecut prin clasa a V-a și a VI-a cu clase deosebit de numeroase, despre reduceri de posturi de profesori, despre profesori care nu au fost înlocuiți când au lipsit și așa mai departe. Nu li s-au oferit cele mai bune condiții pentru a depăși dificultățile”, a declarat ea pentru BFMTV.
Structura sistemului de Educație din Franța, pe scurt
După 3 ani de grădiniță (école maternelle), în Franța, un copil de 6 ani intră la clasa pregătitoare (CP – Cours Préparatoire). După aceasta, urmează 4 ani de școală primară (CE1, CE2, CM1, CM2 – Cours Elémentaire 1 și 2, Cours Moyen 1 și 2).
Urmează gimnaziul și liceul, 7 ani de studiu numerotați descrescător. La 11 ani, elevul intră în gimnaziu (Collège) în echivalentul clasei a V-a de la noi (sixième – 6e), în școala generală. Apoi parcurge clasa a VI-a (cinquième), a VII-a (quatrième) și a VIII-a (troisième), care se termină cu o serie de examene naționale pentru a intra la liceu – Le diplôme national du brevet. La liceu, pe care îl termină de regulă la 18 ani, sunt trei clase care continuă numărătoarea descrescătoare începută la gimnaziu: La Seconde (“a doua”), La Première (“prima”) și La Terminale (“anul final”) la sfârșitul căreia susțin examenul de Bacalaureat. În total, 12 ani de studiu – potrivit platformei europene Eurydice de monitorizare a sistemelor și politicilor din educația țărilor din Europa.
România nu a elaborat până acum nicio politică educațională pe baza rezultatelor de la Evaluările Naționale de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a din anul școlar 2013-2014 de când se susțin unitar la nivelul întregii țări. Fostul ministru Mircea Miclea spunea, într-un interviu din ianuarie 2020, că, în România, aceste evaluări nu sunt folosite pentru scopul lor inițial, pentru că ministerul “nu a cerut profesorilor să utilizeze aceste note, aceste valori, ca modalitate de a crea programe individualizate de învățare”.
“Ar fi momentul de-a face foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate pentru fiecare elev în parte, realizat un plan remedial pentru fiecare. Dar fără o evaluare riguroasă nu poți face planuri serioase. Dacă nu ai o evaluare serioasă a realității, nu știi unde și cum trebuie să intervii. Acest lucru e clar în puterea Ministerului, dar Ministerul nu o face”, a mai atras atenția Mircea Miclea, într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro anul trecut.
Citește și:
Testarea elevilor la ortografie în primul an de gimnaziu, concurs național de scriere și recomandări pentru profesorii de limbă – măsuri propuse de ministrul Educației din Franța pentru „îmbunătățirea stăpânirii” scrisului și cititului
Mai multe zile de școală pentru elevii din Franța, în special dacă au nevoie de recuperări – măsură propusă în dezbatere de președintele Macron: Avem prea multă vacanță și programul elevilor este încărcat. Să începem orele de pe 20 august
Franța extinde Evaluările naționale anuale și la clasele a III-a și a VII-a, din septembrie 2023, după ce au fost pilotate anul trecut pe zeci de mii de elevi
2022 – Rezultatele de la evaluările naționale din Franța, folosite de Ministerul Educației de la Paris pentru măsuri remediale în clasele primare și a V-a / Instituția anunță ghiduri pentru profesori și o nouă evaluare la clasa a III-a
2021 – Rezultatele evaluărilor naționale în primul an de gimnaziu, în Franța. Elevii au progresat la matematică și franceză, față de 2020, arată rezultatele. Totuși, aproape 50% dintre ei “nu citesc cursiv”, potrivit ministerului francez al Educației
2021 – Rezultatele Evaluărilor Naționale din Franța de la clasa pregătitoare și clasa I. Elevii francezi au mers la școală în pandemie și au rezultate asemănătoare cu cele din 2019, ori chiar mai bune
R.P.
Redacția
10 comments
Copilul nostru a inceput scoala in Fr exact in anul de gratie 2020… La gradinita a fost din ianuarie pana in vara, adica foarte putin (raceli, vacante, inchis in casa, teme prin video, etc.) In primul an de scoala au avut si masca obligatorie! Scoala am facut-o noi acasa!!! Nu exista teme, nu sunt verificate lucrarile, nu sunt discutate greselile din lucrari. ln cazul in care invatatoarea se imbolnaveste… se comaseaza clasele si sunt doar paziti, ca nu mai fac nimic! ln plus, invatatoarea se schimba in fiecare an!!! Datorita noua, care nu am lasat lucrurile asa, copilul (acum clasa a treia) este primul in clasa si isi ajuta colegii francezi, mai ales la limba franceza!!! Nu sunt incurajati sa faca niciun efort, iar parintii sunt chiar deranjati de aceste evaluari. Problema este ca scoala nu se prea face, dar evaluarile sunt ca si cum s-ar face! Parerea noastra ca parinti… bucurati-va ca in Romania inca se face scoala!
Sunteti rupti de realitatea din Romania,nici aici nu se mai face carte in scoli,parintii responsabili pentru viitorul copiilor lor depun eforturi financiare pentru educatia copiilor.Aici termina liceul si ies analfabeti functionali,cei cu opt clase multi nu sunt in stare sa scrie un text dupa dictare si nu au habar de aritmetica ,de geometrie nici atat.Pretentiile sunt peste tot in institutiile statului pentru salarii cat mai mari,sporuri cat mai multe,munca cat mai putina si fara nicio obligatie privind rezultatele muncii lor.Schilodesc gramatica limbii romane de la profesori,politicieni,prezentatori tv,redactori de stiri pana la cei ce isi exprima opinii pe tot feluri de site uri.
ore remediile…hmmm….la cum se vede curând le baga și card de prima didactica:))
Alti batuti in cap. Nu copiii au o problema ci aia de la nivel de sus care vor sa dreseze copiii cum vor ei. GENERATIA ASTA NU mai accepta toate prostiile lor. Nu le trebuie probleme de geometrie in era digitala. Papusarii au nevoie de prostime ca in evul mediu. Si asta vor sa demonstreze ca toti sunt analfabeti. Insa copiii astia sunt deștepți dar nu pt prostiile papusarilor. Papusarii își trimit loazele in străinătate la invatatura. Ca pe vremea revolutiei de la 1848.Iar pentru taranime materii invechite. Testari sa ii înnebunească ca sa isi faca papusarii statisticile si sa mai inventeze ceva de la an la an. Profesorii chiar vor sa isi faca treaba DAR LI SE IMPUN ABERAȚII de catre directori si minister. Logic ca elevii nu dau randament. NU VOR materii invechite care nu ii ajuta la nimic. Doar sa le umple programul. Pe ei nu ii intrebati ce vor. Ii asaltati cu manelisme la tv, cu influenceri de proasta calitate care demonstrează ca nu iti trebuie mare carte. Ce exemplu sa dau eu ca profesor cu carte multa când eu sunt platit prost? In 20 de ani niciun elev nu a devenit profesor. Si erau copii buni. Asta spune ceva.
Ba le trebuie si probleme de geometrie, ptr a exersa rationamentul logic, altfel ajung analfabeti functionali si cred tot ce scrie pe toate prostiile de dispozitive digitale …dispozitivele astea de fapt ii tampesc la creier, nu ii fac mai destepti . Sunt o cauza a declinului invatamantului.
Corect. Cand vad articole de genul:generatia actuala este mult mai inteligenta…stie sa foloseasca tehnologia. Si o maimuta stie daca ii arati si un copil de 2-3 ani. Ambii invata prin imitatie, nu rationament logic.
Doamna, nu sunt CONSIDERATI prosti. Chiar sunt o generatie de prosti. Tampiti de atata stat pe net. Creierul trebuie si el antrenat. Cand nu ii dai nimic de peocesat si ii servesti informatia de-a gate, acesta nu se antreneaza si se rablageste.
draga Diana
citiți articolul d-lui Daniel David,rector UBB …despre școala care nu e menită să binedispună elevii…profesorii nu s enterteineri…citiți,va rog!
cât despre a spune că n au nevoie de probleme de geometrie,n as zice că aveți dreptate ..
Sa i întrebe ce vor în școală?! doamne …la facultatea de medicina, de drept ii întreabă cam ce le ar pofti sufletul?!
haideți să fim serioși!!
Ce fumezi Diana si ce predai ca sigur nu o materie unde se presupune ca iti folosesti prea mult neuronii?Cand 45-50%din cei care ies de pe bancile scolii sunt analfabeti functionali,ce merite au profesorii si unde sunt generatiile acelea inteligente?
Iata, se intampla si la case mai mari. Ca idee, au elevi care stiu mai prost gramatica limbii franceze decat un roman ca limba straina.