Profesoara Genoveva Cerchez a rezolvat pentru Edupedu.ro subiectele pe care le-au primit elevii de clasa a XII-a la proba scrisă de Limba română de la examenul național de Bacalaureat 2023. Subiectele au fost primite de elevi la ora 9, iar timpul de rezolvare este de 3 ore. Elevii de la real au avut de redactat un eseu în care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu.
- Genoveva Cerchez este profesor de limba și literatura română cu o experiență de peste 20 de ani și instructor de dezbateri academice la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia.
Timpul de redactare a subiectelor pentru fiecare probă scrisă este de 180 de minute și se calculează imediat după distribuirea, către candidați, a subiectelor, potrivit Ministerului Educației.
La subiectul al III-lea, „din păcate, probabil că majoritatea candidaților vor scrie eseuri învățate, eventual pe de rost, ceea ce e complet frustrant pentru toată lumea: și pentru elevii care se încumetă la asemenea meșteșug, vorba lui Creangă, și pentru profesorii care corectează”, este de părere cadrul didactic.
„Subiectul I
A.
- Secvența „de bună seamă” are sensul de „cu siguranță”, „desigur”.
- Creangă avea venituri din vânzarea abecedarului al cărui autor era – abecedarul fiind, în 1887, la cea de-a douăzeci și una ediție. De asemenea, avea un magazin de tutun și deținea și o tipografie împreună cu asociatul său, I.S. Ionescu.
- Fiind bolnav și îngrijorat, în același timp, de soarta prietenului său, Creangă vede în două rânduri câte un curcubeu despre care crede că ar fi un semn de îmbunătățire a situației și o speranță, așa cum reiese din secvențele: „semn, poate, pentru el, de schimbări în bine” și „un alt curcubeu, care-i dădu poate o nouă alinare”.
- G. Călinescu amintește că Ion Creangă, presimțind că i se apropie sfârșitul, călătorește la Târgu Neamț pentru a se bucura pentru ultima dată de locurile copilăriei și de vederea rudelor.
- Deși este „trist și descurajat”, după cum el însuși mărturisește, Creangă se dovedește a fi un bun prieten, care își susține și își încurajează unchiul, pe bătrânul preot Gheorghe. Creangă îl îndeamnă pe bătrânul său unchi bolnav să meargă la băi la Slănic, chiar dacă el însuși nu mai credea în puterea vindecătoare a apelor de acolo. Știe însă cât de importantă este atitudinea încrezătoare și, generos, îi dă speranță și încredere părintelui Gheorghe.
B.
Textul argumentativ propune un subiect spinos zilele acestea. Răspunsul aproape că se impune de la sine: da, oamenii trebuie să fie conștienți de rolul școlii în viața lor și recunoscători. Pentru că cine ar îndrăzni să scrie la bac altminteri… Oricum, un subiect generos care nu ar trebui să ridice probleme. Important e ca elevii să își întemeieze opinia cu argumente dezvoltate: afirmație, raționament și dovezi – nu doar cu afirmații.
Subiectul II
Poezia care vorbește despre trecerea ireversibilă a timpului face o comparație între om și natură – urmând tradiția literaturii populare. Așa cum reiese adesea și din compozițiile folclorice, toamna, semn al morții naturii sugerat prin metafora „pustiirea de pe vale” sau epitetul „frunzele pălite”, e sinonimă cu sfârșitul vieții omenești. Epitetul „vise risipite”, care se repetă în fiecare strofă, sugerează, poate, bătrânețea, când omul își pierde iluziile tinereții, formulate de obicei sub forma viselor. Exclamațiile retorice precum și arhaismul „jale” – o altă sugestie a inspirației folclorice – redau amărăciunea omului care și-a pierdut iluziile tinereții. În sfârșit, personificarea copacului din ultima strofă subliniază efemeritatea omului în comparație cu puterea naturii de a se regenera în fiecare an. Adresarea directă amintește, încă o dată, de specificul doinelor, în timp ce „noaptea” – metaforă a morții, și imaginea vizuală a „vremii ce se-așterne-n pale” conturează o imagine aproape concretă a trecerii ireversibile a timpului.
Subiectul III
La acest subiect, așa cum e de așteptat, din păcate, probabil că majoritatea candidaților vor scrie eseuri învățate, eventual pe de rost, ceea ce e complet frustrant pentru toată lumea: și pentru elevii care se încumetă la asemenea meșteșug, vorba lui Creangă, și pentru profesorii care corectează. Vor mai fi, probabil, și multe cazuri în care candidații vor face doar un rezumat al romanului ales (fie Ion de Rebreanu, fie Ultima noapte… de Camil Petrescu – puțini se încumetă să studieze, de pildă, Răscoala de Rebreanu sau Patul lui Procust de Camil Petrescu). Ceea ce, firește, nu răspunde decât într-o foarte mică măsură cerinței.
Cu caracterizarea – la profilul uman – lucrurile stau și mai trist, și probabil că vom citi pentru a cine-știe-câta oară despre iscusința lui Ion de a o lăsa însărcinată pe Ana…
Vă puteți închipui bucuria unui profesor corector care dă peste un eseu scris pe loc, de către un candidat care a citit romanul, a mai citit și critică literară și are și exercițiul scrisului! Pentru că de fiecare dată găsești măcar 5 – 6 astfel de lucrări dintr-o sută. Sigur, mai sunt și profesori corectori care nu încurajează opiniile care li se par – pe bună dreptate, adesea – stângace. Mie mi se pare că opinia – chiar stângace – a unui candidat care în mod evident a citit și a încercat să înțeleagă e mai prețioasă decât o frază (eventual pompoasă) învățată pe de rost. Dar aici e o altă polemică…”
Foto: © Wave Break Media Ltd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
G4Media.ro
Diana Ghimiși
21 comments
nu înțeleg de ce copii care studiază profilul tehnologi ar trebui sa învețe atâtea opere , efectiv nu are legătură cu profilul și ceea ce e foarte ciudat este ca unii profesori nu își fac treaba cu trebuie profesoara mea de română îmi povestea al ora câte case are și câți bani are și din cauza eu am încercat sa învăț acasă însă a nu am reușit da fac mai nimic deoarece nu prea știam ce sa învăț și din aceasta cauza am luat 4 la română.
nu cred ca toți profesori merita o mărire de salariu sau celputin sa predea !!
Nu înțeleg partea cu “să impresionezi corectorul”. 😅😅😅😅 Eu sunt de părere că trebuie doar luat examenul, nu să pierzi timpul impresionând pe nu știu cine. La română sunt exagerate cerințele cu “minimul de cuvinte”, prea mult de scris în doar 3 ore.
Cata vreme nu le sunt incurajate propriile pareri si viziuni, evident ca invata totul pe de rost, ca sa treaca examenul.
De asemenea, sunt si destui care bat campii. Total de acord si cu acest aspect.
Faptul ca programa este aceeasi de pe vremea cand eram eu in scoala, alt aspect de luat in seama.
La esecul acestor examene, contribuie mai multi factori, dupa cum se vede.
In primul subiect li se cere sa se raporteze la textul dat si la experienta proprie. Cu toate acestea, am auzit afirmatia unui cadru diodactic care suna cam asa: “Atentie! Profesorul evaluator nu este interesat de opinia sincera a candidatului!” am incheiat citatul. Ci trebuie sa identifice ideea de baza din textul suport si sa isi exprime parerea, raportat la textul suport si la experienta proprie din scoala, dar aici cumva sa se puna accent pe recunostinta pe care sa o manifesti pentru instruirea primita in scoala.
Cerinta era asa – Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă oamenii trebuie sau nu să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Ion Creangă. Viața și opera de G. Călinescu, cât și la experiența personală sau culturală.
Eu vin si intreb, in conditiile in care experienta mea din ultimii 4 ani de scoala a fost una dezamagitoare, din punct de vedere didactic, atunci ce recunostinta pot eu sa mai manifest?!
Pandemia – ne-a scos din circuit pe toti: parinti, profesori si elevi. Apoi, revenirea la clasa nu a fost una spectaculoasa. Am avut surpriza sa constat ca profesorii au fost la fel de demotivati precum elevii (nu toti. Evident au existat si exceptii, dar marea parte). Si, cireasa de pe tort a fost greva de final si echivalarea competentelor lingvistice si digitale.
In plus, elevilor li se explica in mod clar, ca sunt punctati mai bine daca dau exemple culturale, decat personale, la acest subiect.
Oameni buni, atunci despre ce obiectivitate vorbim? A cui?
Da, nu au altă variantă, decât să învețe pe de rost! Elevii nu sunt critici literari să demonstreze cum a fost construit un personaj! Nu e vreun Ibrăileanu, vreun Manolescu printre ei! Nici dacă învată, nici dacă citesc, nu ajung la performanța argumentării cerută de barem!
Sunt nevoiți să învețe critica literară și teorie literară, să o tocească!
Vise…înseamnă ceva, ceea ce visezi noaptea, în poezie apar “visuri” – idealuri
Sesizez cel putin două aspecte, unul legat de formularea unui subiect, celălalt -de rezolvare:
1. Atâta vreme cât nu există vreun act normativ privind aspectul recunoștintei, verbul ,,trebuie”, la indicativ prezent, nu e folosit corespunzător in cerință. ,,A trebui” exprimă o necesitate. Corect, logic și gramatical, ar fi fost un conditional-optativ: ,,ar trebui”.
Ar trebui consultate informații privind tipurile de moțiuni din cadrul dezbaterilor, pentru o formulare corectă a cerinței, din toate punctele de vedere.
2. In rezolvarea cerinței 4, Subiectul I, trebuia, mai întâi, numit motivul, abia apoi explicat.
In calitate de ce sesizezi? :))
Doar că examenul nu a fost doar la limba română.
de bună voie este corect ?
Clar că nu
Deci nu-mi vine să cred că am gresit la partea I, am pus “de bunavoie”, iar la 5 am discutat despre sensibilitatea acestuia , deoarece în anul 1877 incepe a plânge , când pleacă din locurile natale.
Asa este-se preda&se puncteaza toceala in scoli,
E bine ca exista pretentii de la elevi sa “depaseasca” barierele “invatatului pe de rost” insa tot sistemul de invatamant incurajeaza acest lucru, cu siguranta daca “iesi din tipare” la un examen esti imediat depunctat, au fost cazuri in anii trecuti. Programa de studiu al operelor pline de arhaisme foarte greu de inteles si mai greu de interpretat in acele cerinte de ….zeci sau sute de cuvinte ne face sa ne intrebam, noi parintii care au dat Bac-ul acum cateva zeci de ani, de ce nu se schimba nimic si se studiaza aproape aceleasi opere, de ce altii vorbesc despre contemporani si AI iar noi inca cerem unui copil care a studiat Mate-Info si vrea la Politehnica sa interpreteze un text de altfel “rupt” din context, o sa avem parte de generatii de “papagali” pana acel stol care face programa de studiu si subiecte de examene va cobora din copac …..de buna seama( ) mai avem de asteptat asa cum de altfel suntem deja obisnuiti de multe generatii. Intre timp, “papagalii” merg si platesc studii in alte tari caci asta ii invata sistemul RO de invatamant, sa zboare !
doamne fereste sa crezi ca la romana se toceste…dar asa au fost invatati (sa li se dicteze),asa fac la examen…reproduc…daca ii intrebi ceva sau le ceri o opinie,s a rupt filmul…
trist…dar inca sunt profesori de romana care dicteaza…atat in clasa,cat si la meditatii…
Si ce propuneti sa faca, daca mergeti pe aceleasi idei de ani de zile? Elevii de la tehnologic sa scrie eseuri de literatura……
”Din propria vointa” era corect la subiectul 1, exercitiul 1?
nu
Pai si ce vreti sa faca elevii la romana, invata pe de rost, e o toceala fara nimic logic in sine. Materia asta se toceste si se repeta ca papagalul. Trebuie sa iei punctaj maxim, deci repeta ca papagalul si atinge punctele respective.
Nu este adevărat. Această materie nu este doar despre învățat pe de rost, ci despre analiză, putere de argumentare, comentarea unui text, îmbogățirea vocabularului și, nu în ultimul rând, este despre relevarea frumosului, al esteticului, al empatiei. Literatura este expresia spiritului omenesc; toate gândurile, visurile și trecutul nostru sunt înglobate în această matrice a existenței ficționale. Literatura este despre oameni și pentru oameni. Mai bine iei o notă mai mică pentru că ai avut curajul să-ți faci propriul eseu, decât să iei 10 tocind un comentariu făcut de nu știu ce profesor, dar din care nu ai înțeles nimic.
Poate ”literatura” in general e asa cum ziceti. Materia numita ”Limba si literatura romana” pentru examenul de Bacalaureat este despre invatat pe de rost al unor scheme si eseuri date de profesori (la scoala sau la meditatii) si este despre ”critica literara”. Prin aceasta programa scolara, copiii sunt indepartati definitiv si iremediabil de literatura in general si de literatura romana in special. Programa scolara, care este facuta de profesori nu de oameni de pe strada, nu-i face pe copii sa le placa sa citeasca, nu-i face curiosi, nu le da bucuria si misterul descoperirii unei carti. I-am auzit pe absolventii de clasa a XII-a spunand: ”abia astept sa scap de Bac, sa nu mai aud niciodata in viata de autori romani”. Copiii doar aduna frustrari si ura fata de literatura romana. Si eu vorbesc despre copii de la licee bune, cu parinti care isi permit meditatii. Nu mai exista ”comentarii, rezumate si caracterizari de personaje”, acum exista doar ”teorie si critica literara”. In schimb, un tanar de 18-19 ani nu stie sa scrie o cerere. Orice s-ar spune, scoala romaneasca a ajuns mult mai jos decat era in 1989. Pe vremea cand era un singur manual, nu o gramada de manuale alternative si auxiliare, oamenii citeau mai mult, nivelul de cultura generala era mult mai ridicat, iar bacalaureatul nu era o problema. 99% dintre absolventi luau Bac-ul si era foarte bine, se puteau toti angaja, sau puteau merge la o facultate, toata lumea muncea si tara mergea inainte. Acum profesorii sunt multumiti ca nu se ia Bac-ul? Ce poate sa faca un copil fara bac? sofer de taxi sau vanzator. E bine asa? Cine mai plateste impozite? De unde se mai platesc pensii? Sunt multe de spus, incepand cu faptul ca de la an la an sunt tot mai putini elevi dar tot mai multi profesori, se fac meditatii tot mai devreme (s-a ajuns sa se faca meditatii de la scoala primara)… si toate astea se pun in carca parintilor si elevilor. Toti elevii sunt niste idioti si puturosi, toti parintii sunt nesimtiti si obraznici ca au pretentii de la profesori, numai scoala, sistemul de invatamant si profesorii sunt niste minunati si imaculati.
Trist, dar adevarat…
Hilar. Pentru “analiza, argumentare, comentare text” (etc), ai punctul B de la subiectul I si subiectul II. Pentru punctul III bagajul de “cunostinte” e fix un eseu invatat: 1) pentru ca nu ai timp; 2) pentru ca -ce sa vezi- baremul e clar stabilit: prezentare status social, moral, etc al personajulu ales (inventezi o caracterizare subiectiva si-l vezi tu pe ala altfel decat scrie in toate cartile, cu speranta ca esti “original” si nu blamat ca ai zis ca Ion profita de Ana? Sau treci peste acest aspect, ca deh, se crizeaza profii corectori sa citeasca a suta oara treaba asta?) ;comentare doua episoade/secvente semnificative, (ce, te apuci sa te gandesti atunci cam care-or fi alea?!); la elemente structura, compozitie, limbaj, te gandesti eventual ca relatia de simetrie incipit-final ia stai asa ca poate o pot privi din alt unghi, sa para de opozitie.? s.a.m.d. ….. As fi curioasa ce varsta ai, Bianca si de pe ce pozitie vorbesti: a “bogotanilor” plini de idei alambicate (profa?) sau a “sarantacilor” de elevi? Eu cred ca dupa ce elevii astia au trecut prin atatea -pandemie, spaima razboi, scoala neterminata, greva profilor, a primi sau a nu primi dosarul de inscriere bac? -aceasta-i intrebarea- se impune un strop de decenta si nu de “superioritate vadit studiata” (fraza invatata pe de rost, da, din “Ultima noapte..”) si sa le apreciem eforturile de a invata, de acasa, niste eseuri, concepute in general tot de profesori, mai ceva ca “religia, o fraza de dansii inventata”. O zi buna si bafta tuturor elevilor ce mai au de sustinut inca doua probe!