Propunerea pentru revenirea la structura anului școlar cu trei trimestre în loc de două semestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care a adăugat că el personal nu a înțeles niciodată trecerea la semestre. Declarațiile au fost făcut marți, în cadrul conferinței „Vaccinare și testare pentru învățare” care a avut loc în Ploiești.
„Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre, nu spun că e rea, nu am înțeles-o eu, nu am înțeles ce avantaje are renunțarea la evaluări, în loc de trei, să ai două”, a spus Cîmpeanu. Ministrul a adăugat că o va lansa „ca temă de gândire doar”, momentan, dar „ea va fi lansată și public în dezbatere cel mai târziu în această toamnă. Eu voi asculta cu mare atenție argumentele experților în știintele educației”, a adăugat Cîmpeanu.
În urmă cu două zile, revenirea la o structură a anului bazată pe trimestre, în locul actualelor semestre, a apărut ca ipoteză de lucru într-un mesaj publicat de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu pe Facebook și publicat apoi pe edu.ro. Oficialul susține că Ministerul este gata să extindă perioada de cursuri a viitorului an școlar, “dacă și numai dacă” sindicatele, elevii și părinții “ajung la un consens”.
Niciunul dintre mesaje și niciuna dintre propuneri nu sunt argumentate pe bază științifică, potrivit mesajului postat duminică pe rețeaua de socializare. Nu sunt menționate analize sau propuneri făcute în baza recomandărilor specialiștilor în științele educației.
Redăm mesajul ministrului Educației:
“Conform Ordinului de ministru nr. 3.243/5.02.2021 privind structura anului şcolar 2021 – 2022, cursurile vor începe în acest an în data 13 septembrie.
Dacă și numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educației (FSLI, Federația Spiru Haret, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) ajung la un consens și revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educației are deplina disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul școlar 2021 – 2022, atrăgând, însă, atenția asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire.
Ministerul Educației consideră că predictibilitatea trebuie să rămână un deziderat major în sistemul de învățământ, mai ales acum, când perioada de criză sanitară a impus decizii multiple de schimbare în timp scurt.
Pe de altă parte, Ministerul Educației susține extinderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea online.
În orice variantă, Ministerul Educației va avea anul acesta inițiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, începând cu anul școlar 2022 – 2023. În acest sens, vor fi inițiate consultări extinse.
Ministerul Educației va lua în considerare orice soluție va rezulta în urma acestor consultări, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi și părinți, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor și nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor.”
Consiliul Național al Elevilor a transmis pe 12 aprilie o poziție cu privire la structura anului școlar 2021-2022, în contextul declarațiilor făcute cu o săptămână înainte de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la posibila modificare a structurii viitorului an școlar. CNE spune că anul ar trebui să înceapă pe 6 septembrie 2021 și să se încheie pe 4 iunie 2022 și face referire tot la modelul cu două semestre, afirmând că varianta sa este “mai echilibrată”.
Practic, CNE își reafirmă poziția – exprimată inițial în februarie, când organizația se plângea de lipsa consultărilor -, în contextul în care ministrul Cîmpeanu a menționat, în weekend, opțiunea revenirii la o structură a anului bazată pe trimestre, în locul semestrelor, el afimând că Ministerul e gata să extindă perioada de cursuri “dacă și numai dacă” sindicatele, elevii și părinții “ajung la un consens”, fără să fie invocate argumente științifice sau recomandările specialiștilor.
Foto: © Esther19775 – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
Revenirea la structura cu trimestre, în loc de semestre și posibilitatea de a prelungi anul școlar încă din toamnă, dacă vor părinții, elevii și sindicatele – ipoteze enunțate de ministrul Educației / Nicio decizie argumentată pe baza științei sau a propunerii specialiștilor
Consiliul Național al Elevilor își menține poziția ca anul școlar 2021-2022 să înceapă pe 6 septembrie și invocă tot un model “mai echilibrat” cu semestre
Consiliul Național al Elevilor, despre structura anului școlar 2021-2022: O fragmentare extremă și dezechilibru semnificativ între semestre / Ce variantă propusese organizația, care se plânge de lipsa consultărilor
Redacția
R.P.
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
Alexa Stănescu
8 comments
Tot domnul Câmpeanu a trecut de la semestre la un an școlar modular. Acum crede că este mai eficient anul școlar pe trimestre!
Eu mă simt ca un cobai al domnului Câmpeanu și a tuturor care se perindă pe la conducerea ministerului.
Dacă e sa revenim, apoi sa revenim la cum era odată. Trei trimestre, trei teze, fără simulari la clasele 7,8,11,12,fara evaluări naționale la clasele 2,4,6.
De acord.Nu sa păcăliți pe toată lumea, domnule ministru.
Adica profesorii, în loc sa corecteze în martie cu atenție teste și teze în al doilea trimestru, sa se ocupe de calvarul simulărilor.
Și în loc sa se ocupe de teste și teze în mai în al treilea trimestru, sa se ocupe de evaluări naționale și de contopelile respective (codurti, statistici, comunicare la ureche fiecărui elev, părinte si alte piese de teatru).
Sunt in asentimentul dumneavoastra. Cu groaza ma gandesc la momentul evaluarilor 2-4-6. Iar sa corectez cateva clase, sa scriu coduri, puncte tari si slabe, cheia, borderouri, cataloage. Am stat pana la 8 seara o data in scoala 3 zile. Teza, dom’le si atat. Si examen de intrare la liceu si facultate.
Sustin ideea de scoala cu trimestre. Dar fara alte inventii, de genul prelungirea anului scolar, vacanta de iarna de o saptamana, fara teze, etc. Scoala 15 septembrie – 15 iunie, cu vacanta de Craciun de 2 saptamani, de primavara 2 saptamani si eventual (in functie de Paste) inca una. Tezele dupa 10-11 saptamani de activitate fac mult mai adanca retinerea informatiilor si a aplicatiilor acestora. Si afara cu termenul curriculum din scoala.
Trimestre, cum era odata. Dadeam de 3 ori pe an teza la romana, matematica si istorie. Si n-am murit. Am ajuns profesor si am o cultura generala si daca ma pierd intr-o tara straina fara Google Maps, ma voi descurca. Imi adun cunostintele din cap de geografie, istorie, o limba straina eventual si cu cei 7 ani de acasa si reusesc sa ajung acasa. Astora din ziua de azi daca le iei telefonul din mana se pierd si la periferia propriului oras. Vrem abilitati de descurcare in viata? Vrem cunostinte pentru a face o meserie sau o profesie? Atunci 3 trimestre cu 3 evaluari serioase si scoala 15 sept. -15 iunie sunt solutia. Alte balciuri sunt doar devieri ale atentiei BoBorului de la situatia “imputita” actuala.
Se propune o schimbare fara sens, fara consistenta. Daca imparti o prajitura in trei felii sau in doua felii si apoi le mananci pe toate, rezultatul va fi acelasi numar total de calorii!
Investiti in formarea moderna a profesorilor daca vreti schimbari in bine! Odata la 10 ani oferiti un an sabatic destinat perfectionarii pentru toate cadrele didactice! Suportati-le acest an de perfectionare prin universitati sau casele corpului didactic!
Da, asta era problema. Mama tuturor relelor si rezolvarea tuturor lipsurilor din invatamant este mereu “profesorul prost”. Raul se taie de la radacina. Astazi citeam un articol de presa. Jurnalistul se lauda cu “expertiza” sa. Cata vreme universitatile vor produce astfel de specialisti, educatia va fi la fel de defavorizata. Scoala nu mai e scoala nici in universitar, nici in preuniversitar. De aici porneste totul. Goana dupa note, nepasarea educatului, frustrarea profesorului in fata nepasarii lui, finantarea pe cap de elev ca subventia la bovine. Multe…multe…alte probleme, nu profesorul, care, cu sau fara respectul cuvenit, vine, isi face datoria si incearca sa formeze oameni. Doar ca…in ziua de azi, a fi om nu mai are nicio valoare, cum nici profesorul nu mai are pentru nimeni valoare. Din mana strungarului ies piese: drepte sau vizibil strambe, casa zidarului poate fi buna sau sa se darame, din mana profesorului, oricata munca multa si buna, niciodata nu se va vedea in realitate produsul. Stiti cum imi vad eu acum munca? Un cal batran, care, indiferent cata mancare i-ai da, oricata grija ai irosi cu el, daca il scoti la muncile campului, tot nu o sa traga. Simt ca muncesc in van, iar elevului nu-i pasa…
Corect!Eu am făcut st dispusă să îmi plătesc eu drumul și cazarea macar cursul să fie gratis,sa putem progresa,să învățăm de la colegii din UE!