Educația sub PSD a ratat milimetric “șansa” de a anunța în an electoral rate record de promovare a examenelor de BAC și Evaluare. Testele grilă în proporție de 40%, decise peste noapte chiar pentru anul în curs, au fost în cele din urmă retrase de la examenele de anul acesta. Lista marilor întâmplări ale lui 2018 în Educație începe, însă, cu aplicarea manualelor unice. Un an în care PSD a schimbat 4 miniștri ai educației și nu a făcut nicio modificare în bine, cu excepția creșterii salarilor la profesori – și aceasta implementată însă prost: fără nici un indicator de performanță.
Vezi în articol cine au fost cei 4 miniștri care au condus Ministerul Educației în anul 2018 și marile modificări din domeniu.
Liviu Pop a stat la Educație până când PSD și-a dat jos propriul guvern condus de Mihai Tudose (iunie 2017-ianuarie 2018). Dacă în fostele mandate s-a făcut cunoscut ca omul care a distrus cele două instituții de importanță capitală în judecarea plagiatelor (Consiliul Național de Etică de la Ministerul Educației și CNATDCU), pentru a-l apăra pe Victor Ponta de propriul plagiat, în mandatul terminat în 2018 a reînviat practica manualului unic.
Liviu Pop este cel prin mâna căruia Liviu Dragnea și consilierii săi au aplicat cea mai grea lovitură educației și democrației, în 2018: manualele unice. S-a dus până în Ungaria, pentru asta, pentru a vedea modelul Orban de centralizare a manualelor. În octombrie 2018, CEDO a condamnat Ungaria pentru monopol de stat pe piața manualelor şcolare.
Folosirea ideologică a manualelor școlare gratuite – acum realizate exclusiv de stat – a devenit în Ungaria realitate extrem de ușor de văzut de oricine. Amintesc că Ungaria este țara unde Dragnea l-a trimis pe Pop să învețe cum se face, ca să aplice și la noi. Ce apare în manualul de Geografie de clasa a VIII-a din Ungaria? Germania este scroafa care hrănește alte state europene decât Ungaria, SUA-NATO conduc fabrica de confetti numită Uniunea Europeană și stabilesc cum arată piesele de puzzle numite statele europene, iar Transilvania este casa maghiarilor – învață elevii din Ungaria.
Chiar la început de mandat, Ecaterina Andronescu a declarat pentru Știrile Pro TV că “manualul unic nu a fost o decizie tocmai fericită. Faptul că manualele au arătat așa ar trebui să ne pună pe gânduri. Prin competiție ar crește calitatea manualelor”. Aflată la al patrulea mandat, Andronescu ne-a obișnuit, însă, cu retractări ale propriilor afirmații și declarații făcute cu unicul scop de a începe negocieri subterane, așa încât și anul viitor ne-am putea trezi cu un nou contract către EDP.
La plecarea de la ministerul Educației, Liviu Pop a dat-o jos pe Ecaterina Andronescu de la șefia Comisiei pentru învățământ din Senat.
Valentin Popa – rectorul Universității din Suceava – este cel în fața căruia Ecaterina Andronescu a pierdut portofoliul Educației în ianuarie 2018, la votul dat de conducerea PSD. La scurt timp, în presă a apărut un colaj video cu fragmente din discursurile sale, pline de greșeli gramaticale, de unde i s-a tras ștampila care l-a urmărit întregul mandat: “ministrul pamblică”.
A continuat cu maximă obediență politica manualelor unice începută de Pop, ignorând două decizii potrivnice date de Curtea Constituțională.
Sub mandatul lui Valentin Popa, Ministerul Educației a încredințat direct, fără nicio licitație, în urma unor presiuni politice uriașe, un contract de 24 de milioane de lei către Editura Didactică și Pedagogică (EDP) condusă de apropiata lui Liviu Pop, Maria Nistor, pentru editarea tuturor manualelor școlare de clasele I, a II-a și a VI-a. Potrivit surselor Edupedu.ro, miza financiară stă în viitoarele achiziții de aparatură pentru tipărirea manualelor. Anul acesta, tipărirea manualelor s-a făcut la Monitorul Oficial. Detalii aici
Culmea este că întregul traseu al celor 24 de milioane de lei este total secret. Ministerul Educației refuză să spună pe ce s-au dus acești bani, de la cine a făcut Monitorul Oficial achizițiile necesare tipăririi manualelor, dacă EDP a dat bani pentru digitalizarea manualelor și cui. Totul sub pretextul oficial că acel contract încheiat între instituțiile statului Ministerul Educației – Editura Didactică și Pedagogică, contract încheiat din bani publici cu scopul de a realiza manuale pentru elevi este secret.
Rezultatul eforturilor Popa-Pop de a pune pe masa copiilor manuale editate unic este următorul: elevii de clasa a VI-a învață la Biologie că inima și ficatul sunt poziționate invers decât în realitate (vezi aici greșelile din manualul de Biologie), la Geografie că Turnu Măgurele din Teleormanul lui Dragnea este în locul Drobetei-Turnu Severin, o mare cu nume greșit, că un stat nu există, pe lângă numeroase alte greșeli care nu au ocolit nici manualele de Istorie și Matematică.
Paradoxal, Valentin Popa și-a ratat însă cea mai mare controversă: testele grilă la Bacalaureat și Evaluarea Națională 2019.
Pregătit chiar sub mandatul său, planul ca 40% dintre subiectele de BAC și Evaluare să fie tip grilă a ieșit public la finalul lui octombrie, când conducerea Ministerului Educației era deținută interimar de Rovana Plumb. Valentin Popa și-a asumat paternitatea ideii. Însă surse apropiate de Ministerul Educației au declarat pentru Edupedu.ro că ideea grilelor a fost împinsă chiar de actualul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, care l-a “contaminat” pe Pop nu direct, cei doi având relații extrem de reci, ci prin intermediul unor vechi angajați care rezistă în Minister de zeci de ani, indiferent de conducere.
Miza testelor grilă care urma să fie introduse chiar la BAC-ul și Evaluarea Națională de acest an? O rată de promovare mai mare la cele două examene naționale, în an electoral. Dintr-o rată mai mare de promovare, indiferent dacă artificială sau pe fond, au direct de câștigat universitățile și echipa din proiectul ROSE – proiect pentru reformarea educației românești derulat în urma unui împrumut dat de Banca Mondială.
Subiectele grilă au fost retrase de la examenele de anul acesta de Rovana Plumb.
Rovana Plumb a deținut 45 de zile mandatul interimar de ministru al Educației, după ce Valentin Popa – permanent aflat pe listele de remaniabili vehiculate de presă – a demisionat. Popa a demisionat sub pretextul refuzului de a abroga Ordonanța prin care tot guvernul Dragnea cu el ministru decisese ca elevii de până în clasa a IV-a, care fac parte din minoritățile naționale, să învețe Româna de la profesorii de gimnaziu și liceu, și nu de la învățătoare.
Surpriza majoră a educației în 2018 o reprezintă Ecaterina Andronescu. Marginalizată în PSD la începutul anului, refuzată o dată de conducerea partidului la funcția de ministru, eliminată de la șefia comisiei de învățământ din Senat – preluată de Liviu Pop, Ecaterina Andronescu scria pe 14 august o scrisoare extrem de dură împotriva lui Dragnea, devenind liderul mediatic al puciștilor.
Pe 14 august, Ecaterina Andronescu îi cerea demisia lui Liviu Dragnea din fruntea PSD. “Este cel mai slab guvern al PSD-ului” / “Acest guvern nu mă reprezintă”, spunea în urmă cu 4 luni Ecaterina Andronescu, într-un interviu pentru Adevărul. Singurii schimbați din guvern de la momentul acelor declarații și până când Andronescu a acceptat să intre în executiv au fost ministrul Cercetării – în locul Nicolae Burnete a venit chimistul Nicolae Hurduc -, și ministrul delegat pentru afaceri europene – în locul lui Victor Negrescu a fost numit George Ciamba.
- G4Media.ro scria la începutul lunii august că Dragnea ia în calcul să-i propună Ecaterinei Andronescu funcția de ministru al Educației. Contactată pe 31 august 2018 de G4Media.ro, Ecaterina Andronescu a declarat:
- ”Nu am primit această propunere. Cum v-ați putea închipui după scrisoarea pe care am trimis-o? 110% sau cât vreți dvs peste 100% nu se va întâmpla să mi se propună funcția de ministru al Educației. Eu nu sunt de vânzare”, a declarat Andronescu pentru G4Media.ro.
“Eu NU sunt de vânzare” a ajuns ministru al Educației pe 19 noiembrie 2018, acceptată de președintele Klaus Iohannis, care avea posibilitatea legală să respingă propunerea Ecaterinei Andronescu. De altfel, Iohannis a acceptat-o pe Andronescu pe domeniul declarat de el prioritate a mandatului său prezidențial, la doar 3 zile după ce afirmase că “o să dureze un pic mai mult sau s-ar putea chiar un pic mult mai mult” până va da răspuns propunerii PSD ca Ecaterina Andronescu să ocupe fotoliul de ministru la Educație pentru a 4-a oară.
Primele lucruri promise de Ecaterina Andronescu după preluarea mandatului? Majorarea salariilor profesorilor, într-un acord cu sindicatele, și o nouă lege a educației.
Tot anul acesta, a reușit și președintele Klaus Iohannis să își prezinte marele proiect pe educație, pe care l-a promis încă din campania electorală pentru prezidențiale. Proiectul “România Educată” lansat de președinte pe 5 decembrie 2018 are aproape 200 de pagini și este atât de lax, încât în el încape atât cea mai ticăloasă lege a educației, dar și cea mai bună. Limitele sunt vagi, președinția vine cu două seturi de propuneri, pe fiecare domeniu analizat, astfel că mulțumește și cele mai vizionare și reformiste ONG-uri, dar și cele mai conservatoare sindicate.
Uimitoare, pe lângă lipsa de concretețe din proiect, este prezența greșelilor conceptuale. Proiectul președintelui Klaus Iohannis pe Educație vorbește, de exemplu, despre “materii de bază”.
- “Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind materiile de bază” (pg. 22).
- “Tranziția către învățământul superior se face în baza rezultatelor unui examen de bacalaureat care acoperă materiile de bază (limba și literatura română, matematică, o limbă străină) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee” (pg. 30), aflăm din Viziunea și strategia 2018 – 2030, document intitulat “România Educată Proiect al Președintelui României, Klaus Iohannis”.
Președintele creionează o revoluție în educație care să ne aducă înapoi la câteva materii “importante”, cele de examen adică. Materii care să se facă eventual și în unele ore ocupate de materiile de “umplutură”? Și dacă unele materii sunt de bază, înseamnă că și profesorii care le predau sunt de bază, iar ceilalți așa, de umplutură? Dacă și-ar fi citit cu atenție propriul proiect, poate că profesorul de fizică de la Cotroceni ar fi realizat grozăvia pe care ne-o propune.
O sintagmă reluată în documentul prezidențial și care trădează, alături de toate celelalte greșeli, o viziune extrem de îngustă, neclară și fără nici un fundament științific.
4 comments
“cu excepția creșterii salarilor la profesori” si in plus, cred ca ar fi fost corect sa ziceti “cu excepția creșterii salariilor profesorilor”
Tov. Raliuca baga batul prin gard. Pana la urma nu presedintele face programele scolare. Iar de la ministrii pusi de PSD n-ai ce sa astepti….
Este adevarat ca lista boacanelor din educatie este lunga, dar macar inca doua ar fi trebuit sa fie mentionate, pentru ca sunt legate intre ele.
1. Rusinea majoritatii rectorilor, care manati de la spate de presedintele CNR, dl. Sorin Campeanu, au semnat scrisoare de sprijin pentru numirea lui Valentin Popa ca ministru al Educatiei.
2. Ticalosia lui Valentin Popa, care a alocat locurile finantate de la buget pentru studiile universitare de licenta, master si doctorat preferential universitatilor obediente politic, si a taiat locuri de la universitatile mari si performante.