Restanțele României la Agenția Spațială Europeană, în valoare de 102 milioane euro, ar urma să fie plătite integral, în două tranșe, până la sfârșitul anului – proiect de hotărâre de guvern

147 de vizualizări
Foto: © Adanne | Dreamstime.com
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat, vineri, un proiect de hotărâre de guvern privind plata integrală a contribuțiilor financiare restante pe care România le are către Agenția Spațială Europeană (ESA), pentru perioada 2019-2022. Este vorba despre o sumă de 102 milioane de euro, ce urmează să fie acoperită din Fondul de rezervă bugetară, conform documentului consultat de Edupedu.ro și care urmează să fie pus în transparență decizională.

Potrivit comunicatului, prin proiect se urmărește ca, prin eliminarea datoriilor România să obțină din nou dreptul de vot în Consiliul ESA și să asigure accesul a peste 200 de firme românești la finanțările ESA, precum și participarea țării la toate proiectele spațiale europene, inclusiv cele strategice. 

  • Reprezentanții ministerului arată că România înregistrează datorii majore și este singurul stat membru care înregistrează datorii la ESA, restanțe acumulate în perioada 2017-2019. Aceasta – în condițiile în care contribuția financiară a țării se poate returna integral sub formă de contracte, iar prin programele de până acum s-a obținut un retur al contribuției de circa 86%.

Proiectul de HG, care urmează să fie pus în dezbatere publică, prevede plata sumei de 521.543.941 lei (circa 102 milioane de euro), reprezentând restanțe pentru perioada 2019-2022, în două tranșe astfel:

  • Prima tranșă –  în valoare de 321.300.000 lei, până la data de 19 octombrie 2022
  • A doua tranșă – în valoare de 200.243.941 lei – până la data de 31 decembrie 2022

Potrivit art. 3 al proiectului, consultat de Edupedu.ro, “se aprobă alocarea sumei prevăzută la art.1 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, în bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării la capitolul 53.01 “Cercetare fundamentală și cercetare – dezvoltare”, titlul 55 –”Alte transferuri”.”

Nota de fundamentare a proiectului de HG arată, între altele:
  • “În perioada 2013 – martie 2022, conform bazei de date a ESA, au fost încheiate contracte în România în valoare de 140 M Euro. În perioada 2013-2018 contribuțiile au fost achitate integral în valoare de 162.6 M Euro. În perioada 2019-2022, pentru care contribuțiile au fost achitate parțial în valoare de 51.4 M Euro (în principal contribuțiile obligatorii), au fost încheiate contracte în valoare de 74.8 M Euro, suma reîntoarsă în România fiind cu 31,28% mai mare  decât suma plătită pentru aceeași perioadă.
  • Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută atât în termeni economici cât și de recunoaștere și prestigiu pentru capacitățile științifice și industriale românești implicate. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor care se încheie direct între entitățile naționale și ESA. Bugetului ESA este multianual, fapt ce determină ca sumele transferate să poată fi utilizate pe toată perioada de valabilitate a contractelor.”
  • “(…) Achitarea contribuției restante pentru perioada 2019-2022 menține și creează noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigură un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ.
  • ”(…) Pentru fiecare euro investit de guverne în programele ESA, studiile au arătat un factor de multiplicare in economie între 4 (beneficii industriale directe) și 16 (prin efectul de propagare în alte zone ale economiei).”

Foto © Adanne | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Geneticiana Florina Raicu explică etapele testului pentru coronavirus, dependența totală a României de producători străini de aparate și kit-uri, plus problema majoră a resursei umane necesare pentru creșterea numărului de testări

Florina Raicu, cercetător genetician și asistent universitar la UMF Carol Davila, a explicat într-un interviu pentru G4Media.ro care sunt etapele obligatorii în realizarea unui test pentru detectarea coronavirusului și de…
Vezi articolul

Ministerul Cercetării și Digitalizării pierde, la rectificare, 20 de milioane de lei din bugetul alocat cercetării, în timp ce fantomatica Academie a Oamenilor de Știință din România primește o suplimentare cu aproape jumătate de milion de lei

Bugetul alocat cercetării fundamentale și activităților de cercetare-dezvoltare, în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării este redus cu 20,4 milioane de lei prin rectificarea bugetară aprobată luni de guvern. În…
Vezi articolul

Lobby-ul universităților europene: Planul UE de refacere economică, de 750 de miliarde de euro, “neglijează cercetarea” deși pandemia a dovedit că aceasta e esențială

Pachetul fără precedent al Uniunii Europene pentru refacerea economică post-pandemie, anunțat săptămâna trecută de Comisia Europeană, a dezamăgit lobby-ul mediului universitar, potrivit Times Higher Education. Aceste organizații reprezentative pentru sector…
Vezi articolul

EXCLUSIV Scrisoarea unui matematician din conducerea instituției-cheie în identificarea plagiatelor, către ministrul Ligia Deca: Toți membrii CNATDCU să aibă acces la verificarea oricărei teze de doctorat printr-un program anti-plagiat. Altfel, ce rost mai are Consiliul ce respinge tezele slabe științific, dar care pe cele aflate în situația de hoție nu le poate respinge fiindcă nu află de furt

Unul dintre oamenii de știință din conducerea instituției-cheie în analizarea plagiatelor din doctorate, matematicianul Vasile Brînzănescu, îi cere oficial ministrului Ligia Deca să modifice regulamentul CNATDCU, astfel încât toți experții…
Vezi articolul