„Consiliul ARACIP trebuie să fie format strict din experți evaluatori, cu o experiență vastă, care să fie selectați pe baza unei proceduri interne transparente, pentru a nu subordona ARACIP-ul unor grupuri de interese”, a transmis astăzi Consiliul Național al Elevilor într-un comunicat de presă, unde a listat cinci măsuri „urgente, față de care Ministerul Educației ar trebui să țină cont”. Comunicatul vine pe fondul reorganizării Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), anunțată într-un proiect de Hotărâre de Guvern foarte dezbătut în ultima săptămână.
Alte măsuri pe care reprezentanții elevilor le consideră necesare sunt:
a calității din școli și pentru entitățile interesate de acest domeniu, cum este
Consiliul Național al Elevilor (simulări de evaluări externe pe care le organizează
experții din teritoriu, abordarea și explicarea standardelor de calitate etc.);
punctelor deficitare des întâlnite în unitățile de învățământ, reieșite din rapoartele
periodice/anuale;
ARACIP, în cazul în care aceasta ar fi problema;
Mai jos, comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
„În ultimele zile, Ministerul Educației a readus pe agenda publică reorganizarea
Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, care, conform
proiectului, va căpăta o formă profund politizată și neprofesionalizată, departe de
necesitățile reale ale educației din România.
De aceea, Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra necesității adoptării
unui set de măsuri urgente, față de care Ministerul Educației ar trebui să țină cont în mod
vehement:
- Consiliul ARACIP trebuie să fie format strict din experți evaluatori, cu o
experiență vastă, care să fie selectați pe baza unei proceduri interne transparente,
pentru a nu subordona ARACIP-ul unor grupuri de interese; - Organizarea formărilor anuale pentru membrii comisiilor de evaluare și asigurare
a calității din școli și pentru entitățile interesate de acest domeniu, cum este
Consiliul Național al Elevilor (simulări de evaluări externe pe care le organizează
experții din teritoriu, abordarea și explicarea standardelor de calitate etc.); - Includerea, pe site-ul ARACIP, a unei secțiuni cu soluții pentru remedierea
punctelor deficitare des întâlnite în unitățile de învățământ, reieșite din rapoartele
periodice/anuale; - Ministerul Educației ar trebui să oblige școlile care nu au fost supuse evaluării
periodice să fie evaluate – eventual să ofere și fondurile necesare pentru evaluarea
ARACIP, în cazul în care aceasta ar fi problema; - Entitățile interesate (reprezentanții elevilor, ai părinților, ai angajaților din
învățământ etc.) să poată participa la ședințele Consiliului ARACIP cu statut de
observator;
Înființarea uneia dintre comisiile consultative ale ARACIP care să aibă rolul de a formula soluții pentru remedierea deficiențelor întâlnite des în teritoriu, din care să facă parcă experți în evaluarea, dar și alte entități interesate.
În noua metodologie de evaluare, CEAC-urile sunt obligate să propună modificări ale planurilor de dezvoltare instituțională, în funcție de deficiențele constatate, ceea ce este o abordare foarte bună, pentru că se promovează principiul descentralizării. Totuși, multor membri din CEAC-uri le lipsește formarea, ceea ce înseamnă că remedierea problemelor constatate în urma vizitei de evaluare poate fi îngreunată. ARACIP trebuie să ofere soluții pentru problemele des întâlnite, respectiv materiale de formare asemănătoare cu cele pentru experții evaluatori (pot fi chiar sesiuni de formare înregistrate), pe modelul sesiunilor de formare ARACIS. ARACIP trebuie să ofere materiale de calitate, cu informații verificate, care să ducă la crearea și consolidarea unei culturi a calității în învățământul preuniversitar.
Ministerul Educației trebuie să-și asume și să remedieze de urgență situația celor 1.785 de unități școlare cu personalitate juridică care nu au fost niciodată evaluate de când a apărut ARACIP, timp în care ar fi trebuit să aibă loc trei evaluări externe în aceste instituții. Conform Legii calității în educație, evaluarea nu se face la solicitarea ARACIP, ci la solicitarea furnizorului de educație. Fostul președinte ARACIP, Șerban Iosifescu, a arătat cum, în ultimii doi ani, Ministerul Educației nu a mai realizat acest contract, iar ARACIP, conform legii, nu are cum să evalueze școlile.
Cineva trebuie să ceară instituției evaluarea externă a școlilor: fie Ministerul Educației, fie chiar școlile. Mai mult decât atât, toți actorii implicați trebuie să înțeleagă că reformarea ARACIP trebuie să presupună o viziune pe termen scurt, mediu și lung, care să ducă la crearea unei culturi a calității, nu la niște modificări din pix, total aberante, care ar reprezenta triumful unor grupuri de interese. De aceea, Consiliul Național al Elevilor îndeamnă la responsabilitate din partea Ministerului Educației, care a permis ca aproape 2000 de unități de învățământ să nu treacă printr-o evaluare externă a calității. Luptele pentru putere dintre adulți exced situația de față și ajung să aibă impact în viața fiecărui beneficiar – elevul.”
Citește și:
Proiectul de hotărâre privind reforma ARACIP trebuie retras, cere un grup de organizații neguvernamentale. Propunerile acestora privind componența, atribuțiile și evaluarea activității agenției care acreditează școlile
Ministerul Educației a cerut, cu 13 minute înainte de ședința Consiliului Economic și Social, retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de Hotărâre de Guvern care modifică funcționarea agenției care acreditează școlile – DOCUMENT SURSE
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu
2 comments
De fapt, ARACIP are vechi, grave si multiple deficiente de conceptie si integrare in mediul nostru educational!!!… De exemplu numeroasele paralelisme introduse si mentinute de 16 ani in ceea ce priveste INSPECTIA!! ARACIP, Inspectoratele scolare si chiar Ministerul Educatiei au responsabilitati legale privind INSPECTIA (prin care doar se constata conformitatile si neconformitatile)… In continuare, conform Managementului calitatii, daca se doreste nerepetarea neconformitatlor identificate prin INSPECTIE sunt necesare ACTIUNI CORECTIVE ajungand astfel in CONTROLUL CALITATII (concept inexistent in educatia noastra)…. Daca se doreste si prevenirea unor noi neconformitati posibile sunt necesare ACTIUNI PREVENTIVE ajungand abia acum in ASIGURAREA CALITATII (care nu inseamna “a face ca (!!) calitatea sa fie sigura!” asa cum au explicat uneori ignorantilor mai marii ARACIP si ARACIS!)…. De fapt, practic, ASIGURAREA CALITATII este doar o componenta a MANAGEMENTULUI CALITATII…
La noi, ARACIP si ARACIS (cu ROF-urile lor aprobate prin HGR) functioneaza pe baza OG 75-2005 (privind asigurarea calitatii educatiei) aprobata prin Legea 87/2006, care – datorita diletantismului autorilor ei – este departe de-a fi ceea ce trebuia!!! … Oricine este lucid si onest, are gandire carteziana/ logica si nu se preteaza la mimetisme, simulacre, uzurpari si inselatorii ar fi putut sa vada (dincolo de cauzele “vanturate” in massmedia si social media dupa controalele efectuate de CCR la ARACIS si mesajele ministrului Sorin Campeanu privind situatia institutiei) cateva REALITATI DURE generate de OG 75-2005 (L87/2006) privind asigurarea calitatii educatiei, o lege plina de erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune (dar care a fost promulgata de fostul presedinte Traian Basescu desi a fost avertizat sa nu o faca!):
1.UE/ CE nu a solicitat/ impus infiintarea ARACIP (ca in cazul ARACIS – prin conferintele ministrilor educatiei din statele membre, pana in 2003) – deci ARACIP NU TREBUIA SA EXISTE, ea fiind doar initiativa si ambitia autorilor OG 75-2005, atat pentru a putea controla ce se intampla in scolile noastre (mai ales private) cat si pentru … a da lectii (!!!) decidentilor si scolilor din UE/ CE…
2.ARACIP nu are echivalent in alte state membre ale UE/ CE intrucat asigurarea calitatii educatiei este necesara doar in universitati, conform ministrilor educatiei din E16.
3.Recomandarile conferintelor ministrilor educatiei din E16 au inclus preluarea unor standarde si modele de asigurare a calitatii aplicate de decenii in mediul de afaceri (PDCA, ISO 9000, EFQM, etc.) dar care la noi au fost respinse ab initio de autorii OG75-2005 pe considerentul ca mediul de afaceri este preocupat doar de vanzari, cifra de afaceri si profit, iar in educatie acestea nu …. conteaza! Fara comentarii!
4.”Modelul bazat pe Leviathan” introdus de autorii OG 75-2005 (din Stiintele politice ale sec.XIX !!!) ca model de asigurare a calitatii educatiei (!!) in Romania este depasit, irelevant, ineficace si inutil – situatie recunoscuta, dar abia dupa un deceniu, chiar de unii autori ai OG 75-2005 care au cerut, alaturi de multi altii, abrogarea L87-2006 de aprobare a OG 75-2005… Dar decidentii actuali din Parlament si Executiv habar nu au ce inseamna toate acestea si se bazeaza pe frecventele justificari FALSE ale sefilor din ARACIP si ARACIS conform carora “Asa vrea Comisia Europeana (CE)!!!!”
5.”Asigurarea calitatii” este doar o componenta a Managementului calitatii (si nu un slogan politicianist exotic, ignorat de utilizatori si destinat doar ..impresionarii auditoriului !!!) – care, la randul lui, nu poate fi obtinut de facto fara un Sistem de management al calitatii (SMC) conform standardelor internationale aferente. Atat Managementul calitatii si SMC cat si actiunile corective si preventive au fost complet ignorate de autorii OUG 75-2005, ceea ce se explica partial prin diletantismul lor…
6. In 16 ani de aplicare a OG 75-2005, ARACIP si ARACIS au generat doar un AMPLU SIMULACRU de asigurare a calitatii educatiei (uzurpand conceptul si declansand o monstruoasa, costisitoare dar inutila birocratie, pe baza vechiului principiu scump birocratilor din lumea intreaga “ORICE DOCUMENT ESTE O DOVADA/ PROBA A UNUI FAPT”! Dar sumele cheltuite de scoli si universitati pentru plata functionarilor ARACIP si ARACIS (aparent din bugetele scolilor si universitatilor, pentru …. calmarea unor spirite, dar de fapt din finantarile Ministerului Educatiei) nu au determinat generarea si cresterea INCREDERII in capacitatea lor de-a satisface cerintele beneficiarilor lor (angajatori, absolventi, studenti, elevi, parinti) – care initial nici nu au fost acceptati ca atare!!! – acesta fiind de fapt SCOPUL asigurarii calitatii educatiei. Oricine poate constata ca acesta nu a fost realizat…
Cu SIMULACRE, IGNORANTA, SUFICIENTA, AROGANTA – unde vom ajunge oare??
Solutia este deci chiar DESFIINTAREA ARACIP daca niciun decident actual din Parlament si Executiv nu este in stare sa aprecieze cat de nociva este OG 75-2005 pentru a o modifica RADICAL, cu abrogarea L87/2006!…”
Cu sperante, totusi, pentru o reala/ nesimulata asigurare a calitatii educatiei in Romania, cu sau fara programul Romania Educata,
prof.univ.dr.ing.Nicolae-George Dragulanescu
Secretar general – Fundatia romana pentru promovarea calitatii
CONSILIUL NATIONAL AL ELEVILOR A SESIZAT DIN NOU SI CORECT CA, IN ARACIP – ASA CUM A FOST CONCEPUT SI ORGANIZAT DIN 2005, PRIN OG 75-2005 – SE CONFRUNTA (DE 16 ANI!!!!) INTERESELE POLITICIENILOR NOSTRI CU CELE, PREA MULT DIFERITE, ALE ELEVILOR, PRIMELE FIIND DE DEPARTE MULT MAI SUSTINUTE SI NUMEROASE…. IN CONSECINTA, LA NOI SI DIN PACATE, “ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI” A FOST SI MAI ESTE DOAR UN CONCEPT EXOTIC UZURPAT IN MEDIUL EDUCATIONAL DIN MEDIUL DE AFACERI, FARA NICIO OBLIGATIE IMPUSA DE COMISIA EUROPEANA (EXCEPTAND ARACIS) DAR INTRODUS IN OG75-2005 DOAR PENTRU A MAI PUTEA SIMULA O PREOCUPARE IN FOLOSUL EDUCATIEI NATIONALE… Dar si pentru a furniza persoanelor fidele anumitor partide functii si posturi bine platite chiar daca sunt total ignorante in domeniul Managementului calitatii, in care sunt doar impostori… Pana cand????