Repetarea anului școlar nu este răspunsul la pierderile în învățare provocate de pandemie – Andreas Schleicher, OECD

6.780 de vizualizări
Foto: Captura presidency.ro
Repetarea anului școlar ca măsură de recuperare a pierderilor suferite de elevi în acest an măcinat de boala COVID-19, nu este o măsură bună pentru că va aduce pagube economice, sociale și psihologice, susține expertul internațional Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educației al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) într-o analiză publicată pe platforma OECD Education and Skills Today. Andreas Schleicher este coordonatorul testărilor internaționale PISA.

Datele Sondajului Special al OECD pe Educație (Special Survey on Education), derulat în timpul pandemiei de coronavirus, au subliniat faptul că școlile au fost mai mult închise în perioada acestei crize. Din 16 martie 2020 aproape jumătate din cele 33 de state care au date comparabile au avut complet închise școlile primare și școlile gimnaziale. În medie, grădinițele au fost închise 42 de zile în 2020, în timp ce școlile primare au fost închise pentru 54 de zile, gimnaziile au fost închise pentru 63 de zile, iar liceele pentru 67 de zile, potrivit analizei citate.

Expertul subliniază faptul că unii elevi au reușit, cu ajutorul și susținerea părinților, să continue învățarea chiar și atunci când școlile s-au închis. Acesta vorbește despre „alternative de învățare susținute de părinți și profesori”. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre elevi, remarcă Schleicher, au rămas fără educație atunci când școlile i-au trimis acasă.

Este vorba mai ales despre cei din comunitățile marginalizate, care nu au avut acces la învățarea digitală, nici la resurse de învățare și nici la instrumente adecvate, fără să mai aibă vreo motivație ca să învețe pe cont propriu. Pierderile de învățare care au urmat închiderii școlilor ar putea avea efecte economice pe termen lung și asupra bunăstării indivizilor, dar și asupra dezvoltării națiunilor.

„Unii s-au grăbit să spună că elevii ar trebui pur și simplu să repete anul școlar, ca să recupereze ceea ce au pierdut. Dar mesajul acesta de a șterge un an școlar este unul tulburător”, notează Schelicher.

„Repetarea anului școlar ar amplifica de fapt disparitățile sociale”

„Analiza OECD asupra repetării claselor sugerează că nu este nici pe departe o certitudine faptul că repetarea anului școlar ar însemna recuperarea pierderilor suferite în învățare. Mai mult, asemenea politici ar amplifica de fapt disparitățile sociale.

În plus, pentru sistemele de educație, o asemenea măsură este foarte costisitoare, știut fiind faptul că impactul ar fi de 25.000 – 35.000 de dolari per elev, în termeni de pierdere a taxelor pe venit din cauza întârzierii intrării acestor persoane pe piața muncii.

Aceste resurse ar fi mult mai bine să fie investite în creșterea eforturilor care să ajute elevii care au probleme în această criză”, potrivit expertului internațional.

Schleicher arată că 86% dinte țările participante la studiu au raportat că deja au luat măsuri remediale pentru a reduce diferențele de învățare la nivelul primar, 75% au făcut același lucru și pentru să nivelul gimnazial și 73% pentru liceu.

Peste 60% dintre statele analizate au introdus măsuri specifice axate pe elevii din zone sau medii dezavantajate, în timp ce 40% au țintit astfel de măsuri pe imigranți, refugiați, minorități etnice. Foarte important, mai mult de jumătate dintre țări au introdus măsuri specifice și pentru cei care sunt în risc de repetare a clasei sau risc de abandon școlar.

„Capacitatea locală a comunităților va fi cheia pentru o deschidere în siguranță a școlilor. Succesul deschiderii școlilor va depinde de combinarea criteriilor transparente și bine comunicate pentru operarea serviciului de educație și de flexibilitate de a implementa aceste criterii în prima linie. Asta va însemna că, cel mai probabil, autoritățile locale vor lua decizia de a implementa măsuri de genul distanțare fizică, măsuri pentru sănătate și carantinarea sau închiderea claselor sau a școlilor la apariția unor cazuri.

Cu un timp de instrucție redus va rămâne esențială prioritizarea conținutului din curriculum pentru a evita supraaglomerarea profesorilor și a elevilor până la epuizare. Când vine vorba despre învățarea la școală, prioritatea ar trebui să fie pe învățarea conținutului nou în detrimentul elementelor care se repetă și recapitulărilor”, mai scrie Andreas Schleicher.

Foto: Captura presidency.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Document al Comisiei Europene: Munca de profesor în România se confruntă cu provocări semnificative, iar salariile scăzute au redus atractivitatea profesiei / Creșterea calității învățământului presupune să se lucreze în primul rând cu cadrele didactice existente

Salariile scăzute ale profesorilor din România au redus atractivitatea profesiei și reprezintă unul dintre factorii care au dus la provocările semnificative cu care se confruntă meseria de cadru didactic, factori…
Vezi articolul

De ce nu se mai vaccinează românii? Dan Petre, sociolog: Românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință / Lipsă de încredere structurală în autoritate

Teama de reacții adverse, lipsa de încredere în vaccinuri în general, nivelul scăzut de educație științifică, suspiciunile de manipulare – toate sunt subsumate lipsei de încredere în autoritate și duc…
Vezi articolul

Balcanii luptă cu virusul, pe fondul lipsei de medici şi de materiale sanitare / România și alte țări din regiune au fost toate afectate de exodul masiv de medici și asistente medicale în ultimii câțiva ani

 Țările din regiune au luat o serie de măsuri restrictive, de la întreruperea conexiunilor de călătorie până la închiderea școlilor și a universităților. Există însă temeri că numărul relativ redus…
Vezi articolul

“Se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă” ce va duce la lipsă de seriozitate privind finanțarea educației, segregarea elevilor, protecție totală pentru plagiatori – analiza universitarului clujean Claudiu Turcuș pe tema proiectelor de lege

“Noile proiecte de legi ale Educației din 2022 ne arată, din păcate, că singurul consens pare a fi acela că se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă”, scrie, într-o analiză…
Vezi articolul

Ciprian Teleman, favorit ca ministru la Cercetare-Digitalizare – SURSE. Este președintele PLUS Ilfov, cu studii de geologie, dar carieră recentă în coaching de business, inteligență emoțională și managementul stresului și venituri principale din activități financiar-contabile

Persoana avută în vedere de USR-PLUS pentru a conduce Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în viitorul guvern, Ciprian Teleman, este o persoană polivalentă, din câte reiese din informațiile publice și…
Vezi articolul