Reorganizarea și reformarea ARACIP, agenția care asigură calitatea în învățământ, cerută ministrului Educației de Asociația Școlilor Particulare: Conducerea agenției are mandat pe viață / După sute de milioane de lei cheltuite în 15 ani, nu există un impact semnificativ în creșterea calității educației

“Au fost cheltuite sute de milioane de lei din bugetul de stat, din fondurile partenerilor privați, care investesc în educația din România, precum și din fondurile europene, fără un impact semnificativ în creșterea calității educației”, în cei 15 ani de funcționare ai Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, potrivit Asociației Școlilor Particulare. Organizația cere, printr-o scrisoare deschisă, ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, reorganizarea agenției care oferă acreditările și face evaluarea externă a unităților de învățământ din preuniversitar.

„Din păcate, după 15 ani de la apariție, A.R.A.C.I.P., instituția însărcinată cu asigurarea calității în învățământul preuniversitar, nu a reușit să câștige încrederea sistemului de învățământ”, precizează în argumentele expuse pentru cererea de reorganizare reprezentanții școlilor private.

Aceștia enumeră o serie de „greșeli” pe care „agenția care impune standardele de calitate le comite și care, în timp, au devenit o practică”, potrivit documentului citat.

1. Rapoartele de evaluare realizate de evaluatorii externi nu sunt aduse la cunoștința instituțiilor evaluate deși legea prevede acest lucru;
2. Nu există mecanism prin care să putem contesta rapoartele de evaluare, suntem rugați să mergem în instanță dacă sunt aspecte care le considerăm neconforme;
3. Termenele prevăzute de lege în procesele de evaluare sunt ignorate;
4. Comunicarea este aproape inexistentă;
5. Adresele, petițiile, înștiințările și sesizările nu primesc răspuns;
6. Conducerea A.R.A.C.I.P. are mandat pe viață;
7. Nu există mecanisme de control intern în agenție, sau proces de evaluare externă;
8. Nu există răspundere administrativă pentru nerespectarea prevederilor legale;
9. Discriminare între tipurile de unități din sistemul de învățământ preuniversitar, în procesul de evaluare;

Statisticile reliefate de ASP arată că deși legea prevede evaluări obligatorii o dată la 5 ani, 1785 unități de învățământ de stat nu au trecut prin niciun proces de evaluare externă în perioada 2010-2020.

Redăm scrisoarea deschisă:

„Asociația Școlilor Particulare – ASP, împreună cu reprezentanții a 250 de unități particulare de învățământ, membre ale ASP, vă supunem atenției următoarele aspecte ce ar putea contribui la creșterea calității în învățământul preuniversitar, precum și îmbunătățirea proceselor de evaluare conduse de agențiile de asigurare a calității. 

Standardul european pentru agențiile de asigurare a calității în învățământ prevede ca structurile responsabile să aibă siguranța ca rezultatele procesului de evaluare externă să fie acceptate de sistemul de învățământ, de autoritățile publice centrale și locale, de către părțile interesate și de către public.

Din păcate, după 15 ani de la apariție, A.R.A.C.I.P., instituția însărcinată cu asigurarea calității în învățământul preuniversitar, nu a reușit să câștige încrederea sistemului de învățământ. Evaluările externe sunt în continuare momente în care instituțiile școlare produc sute de pagini de maculatură fără ca procesul de evaluare să conducă la o îmbunătățire reală a actului educațional.

Lipsa transparenței, a comunicării și a predictibilității a distrus încrederea sistemului de învățământ în agenția responsabilă cu asigurarea calității în învățământul preuniversitar. 

Pentru a oferi un model de bune practici pentru instituțiile pe care le evaluează, Agenția Română de Asigurare a Calității trebuie să dovedească că poate, la rândul ei, să se ghideze după niște standarde de calitate, pe care să le și îndeplinească. Nu poți pretinde ceea ce nu ești capabil să oferi. În acest sens, oferim câteva exemple dintr-o listă lungă de greșeli pe care însăși agenția care impune standardele de calitate le comite și care, în timp, au devenit o practică, parte integrantă a procesului de evaluare externă:

1. Rapoartele de evaluare realizate de evaluatorii externi nu sunt aduse la cunoștința instituțiilor evaluate deși legea prevede acest lucru;
2. Nu există mecanism prin care să putem contesta rapoartele de evaluare, suntem rugați să mergem în instanță dacă sunt aspecte care le considerăm neconforme;
3. Termenele prevăzute de lege în procesele de evaluare sunt ignorate;

1. Comunicarea este aproape inexistentă;
2. Adresele, petițiile, înștiințările și sesizările nu primesc răspuns;
3. Conducerea A.R.A.C.I.P. are mandat pe viață;
4. Nu există mecanisme de control intern în agenție, sau proces de evaluare externă;
5. Nu există răspundere administrativă pentru nerespectarea prevederilor legale;
6. Discriminare între tipurile de unități din sistemul de învățământ preuniversitar, în procesul de evaluare;

În ultimii 15 ani, de când a fost înființată Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, au fost cheltuite sute de milioane de lei din bugetul de stat, din fondurile partenerilor privați, care investesc în educația din România, precum și din fondurile europene, fără un impact semnificativ în creșterea calității educației.

Rezultatele din ultimii 10 ani arată o eficiență scăzută a procesului de evaluare externă:

1785 unități de învățământ de stat nu au trecut prin niciun proces de evaluare externă în perioada 2010-2020 deși legea prevede ca toate unitățile de învățământ să fie evaluate o dată la 5 ani.  

28,36% din totatul de 6293 de unități de învățământ cu personalitate juridică, de stat, nu au fost evaluate în perioada 2010 – 2020. 

În perioada 2010 – 2020 cele 6293 unități de învățământ de stat, cu personalitate juridică, aveau obligația legală de a se supune la cel puțin două procese de evaluare externă. 

ARACIP a realizat 4454 (35%) de evaluări externe din totalul de 12586 în perioada 2010 – 2020.

Ne dorim ca următorii 10 ani să fie marcați de o eficiență crescută a procesului de evaluare externă, cu schimbări semnificative, menite să crească calitatea învățământului. 

Având în vedere aspectele mai sus menționate, vă propunem să luați în considerare o reorganizare a Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, instituție pe care, de altfel, o considerăm esențială pentru educația din România.

Vă asigurăm de întreaga noastră deschidere, disponibilitate și considerație”.

Informații de background:

Evaluarea externă a tuturor școlilor și grădinițelor din România, indiferent dacă sunt private sau de stat, este realizată de ARACIP (pentru învățământul preuniversitar), pe baza standardelor naționale de calitate și a procedurilor comune, care se aplică, nediscriminatoriu, instituțiilor publice și private de învățământ, potrivit legii. Există trei tipuri principale de evaluare externă:

• Pentru autorizarea de funcționare provizorie – înainte ca unitatea de învățământ să înceapă să funcționeze (este interzisă funcționarea fără, cel puțin, autorizație de funcționare provizorie). Cerințele evaluate pentru autorizarea provizorie, reprezintă un sub-set din cele utilizate la acreditare, care pot fi evaluate înainte ca unitatea de învățământ să funcționeze.
• Pentru acreditare, după parcurgerea unui ciclu întreg de învățământ, dar nu mai târziu de 3 ani de la prima promoție de absolvenți, care conferă unității de învățământ evaluate toate drepturile stabilite de lege. Cerințele prevăzute în standarde reprezintă condițiile minime de funcționare stabilite prin lege care, de aceea sunt, toate, obligatorii și reprezintă nivelul minim (’satisfăcător’) la care poate funcționa o instituție de învățământ.
• Evaluare periodică – din 5 în 5 ani – permite evaluarea nivelului de calitate oferit de instituțiile de învățământ, față de standarde și standarde de referință: dacă standardele reprezintă nivelul minim acceptabil de realizare a activității de învățământ, standardele de referință reprezintă nivelul optim de realizare a acestora. 

Evaluarea externă este realizată de un corp specializat de evaluatori, selectați dintre cadrele didactice și directorii de școli, pregătiți printr-un program specific de formare, înscriși într-un registru special, făcut public. Pentru fiecare vizită de evaluare externă sunt formate echipe de 2-4 evaluatori, care judecă nivelul de calitate, pe baza standardelor și, după caz, a standardelor de referință și folosind dovezile oferite de unitățile de învățământ: documente, statistici, observare directă (a spațiilor școlare și a activităților de învățare), interviuri sau chestionare aplicate reprezentanților actorilor esențiali (conducerea instituției de învățământ, cadre didactice, elevi, părinți, autorități locale, angajatori etc.).

Procedura, pe scurt, este următoarea:

• Cererea de evaluare externă, făcută fie de instituția de învățământ, fie de alte părți interesate (Ministerul Educației, autoritățile locale) este punctul de pornire.
• Înainte de vizita de evaluare, instituția de învățământ trebuie să prezinte un set de date și documente, cuprinzând dovezi că sunt respectate cerințele standardelor și orientărilor naționale.
• Personalul propriu al ARACIP examinează documentele și datele justificative (completitudine și relevanță) și, dacă sunt îndeplinite aceste condiții preliminare, se stabilește calendarul vizitei de evaluare externă și se numește o echipă de evaluatori externi. Evaluatorii trebuie să aibă expertiză relevantă în nivelul de educație respectiv, iar calitatea rapoartelor lor de evaluare anterioare este luată în considerare în procesul de selecție. În plus, evaluatorii selectați nu trebuie să locuiască în același județ cu instituția de învățământ preuniversitar evaluată.
• Echipa de evaluare contactează instituția de învățământ, negociază agenda concretă și efectuează vizita la fața locului: 2-3 zile pentru instituțiile de învățământ preuniversitar. Pentru autorizarea provizorie, evaluatorii verifică facilitățile, examinează documentația mai detaliat (dacă este necesar) și intervievează echipa de conducere. Pentru acreditare și evaluare periodică, se adaugă: observarea activităților de învățare, interviuri cu personalul, interviuri și / sau chestionare pentru elevi și, dacă este cazul, cu reprezentanții altor părți interesate (părinți, administrația locală, angajatori). Interviurile acoperă subiecte precum: comunicarea între instituția de învățământ și principalii actori, participarea lor la procesul decizional și nivelul de satisfacție cu privire la oferta educațională.
• Echipa de evaluare redactează raportul de evaluare externă, pe baza formatelor furnizate de ARACIP.
• Personalul propriu al ARACIP analizează și validează raportul de evaluare externă. Pe baza acestor rapoarte și a dovezilor furnizate de instituția de învățământ, Consiliul ARACIP decide să recomande Ministerului Educației autorizarea provizorie sau acreditarea.
• Autorizația de funcționare provizorie se acordă, pe baza avizului ARACIP, prin ordin al ministrului Educației, pentru instituțiile de învățământ preuniversitar.
• Acreditarea se acordă, pe baza avizului ARACIP, prin ordin al ministrului educației, pentru instituțiile de învățământ preuniversitar.
• Rezultatul evaluării externe periodice este un “certificat de calitate” emis de ARACIP.
• Rapoartele de evaluare externă se publică pe site-ul ARACIP. 

Rezultatele posibile ale evaluării externe sunt:

• Autorizația de funcționare provizorie este acordată instituției de învățământ pentru nivelul de educație respectiv. Instituția poate apoi să înscrie elevi, să angajeze profesori și să înceapă să ofere programele de studiu autorizate. Dacă autorizația nu este acordată, instituția de învățământ o poate solicita din nou de câte ori consideră.
• Acreditarea se acordă instituției de învățământ pentru nivelul de educație respectiv. Instituția poate elibera diplome și certificate de absolvire sau, după caz, de calificare. În cazul în care acreditarea nu este acordată, instituția poate aplica din nou după un an. Dacă această a doua cerere este refuzată (în urma unei alte proceduri de evaluare externă), instituția de învățământ este închisă.
• Evaluarea externă periodică pentru instituțiile de învățământ preuniversitar implică utilizarea unui „indice de eficiență / valoare adăugată”. Acest indice arată rezultatele evaluării, după controlarea influenței contextului școlar și a factorilor de intrare (cum ar fi mediul familial și factorii comunității, mediul socio-economic al școlii, infrastructura școlară etc.). Acest indice este destinat să măsoare eficiența educației în termeni de efort depus de școli, arătând dacă rezultatele reale ale școlilor sunt superioare sau inferioare celor așteptate, având în vedere și resursele și circumstanțele în care au fost obținute.
• Rapoartele de evaluare externă, deciziile Consiliului ARACIP, respectiv ordinele de ministru, precum și certificatele de calitate sunt publicate pe site-ul web al ARACIP.
• ARACIP publică un rapoarte anuale de activitate și, periodic, rapoarte generale privind calitatea educației la nivel de sistem, care cuprind și recomandări privind îmbunătățirea calității, la același nivel, de sistem.

În 2020 au fost adoptate, prin hotărâri de guvern, noi standarde de calitate (standarde și standarde de referință), precum și o nouă metodologie de evaluare externă pentru învățământul preuniversitar. Noutățile introduse vizează: 

• Eficientizarea evaluării interne și externe, prin simplificare (reducerea numărului cerințelor cu peste 50%), debirocratizare (reducerea semnificativă a numărului documentelor solicitate), digitalizare (întregul proces de evaluare externă se poate face online), unificare (au fost unificate mai multe acte normative emise anterior) și clarificare (vor fi elaborate ghiduri explicative, care vor fi puse la dispoziție tuturor părților interesate). 
• Descentralizarea și implicarea beneficiarilor, prin clarificarea atribuțiilor ARACIP și ale inspectoratelor școlare și prin corelarea mai strânsă a sistemului de calitate cu inspecția școlară. Totodată, a fost mai clar stabilită răspunderea diferitelor instituții în privința îmbunătățirii calității. 
• Reorientare, prin mutarea accentului de la evaluarea intrărilor și a resurselor la proces și rezultate și de la analiza documentelor la observare directă (condiții oferite de unitatea de învățământ și activitățile de învățare propriu-zise), și evaluarea feedbackului oferit de actori (cadre didactice, elevi, părinți), prin chestionare și interviuri.
• ”Umanizare”:  starea de bine, accesul la educație și echitatea furnizării serviciilor educaționale devin dimensiuni esențiale ale standardelor de calitate. 

Președintele ARACIP este, de la înființarea acesteia, Șerban Iosifescu.