Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Poate în viitorul apropiat o să avem și un ministru al educației care să aibă un mandat mai lung

“Abordarea educației într-o manieră politicianistă, radicală sau populistă nu face nimic altceva decât să șubrezească și mai mult sistemul de învățământ”, susține rectorul SNSPA, Remus Pricopie, într-un mesaj cu ocazia începerii anului școlar 2019-2020. Fost ministru al Educației în guvernul Ponta, în perioada decembrie 2012 – decembrie 2014, Pricopie își exprimă speranța că “poate în viitorul apropiat o să avem și un ministru al educației care să aibă un mandat mai lung și nu să fie remaniat după 6-7 luni, așa cum, din păcate, s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani”.

Amintim că anul școlar 2019-2020 a început astăzi, 9 septembrie 2019, fără ca Ministerul Educației să aibă un ministru plin. Ecaterina Andronescu a fost demisă de Viorica Dăncilă, după ce a declarat în contextul tragediei de la Caracal că ea a fost învățată să nu se urce în mașini cu necunoscuți, iar portofoliul este condus interimar de Daniel Breaz, ministru al Culturii.

Într-un mesaj dat publicității la începutul anului școlar, Remus Pricopie spune că “istoria recentă ne arată că anii electorali sunt, de regulă, dăunători educației, pentru că toată lumea își aduce aminte brusc de școală, dar nu neapărat într-un sens bun pentru elevi, studenți și profesori. Abordarea educației într-o manieră politicianistă, radicală sau populistă nu face nimic altceva decât să șubrezească și mai mult sistemul de învățământ“.

“Anul școlar 2019/2020 ar trebui să facă excepție de la această constatare. În acest moment, mai mult ca oricând, școala românească are nevoie de stabilitate, calm în tratarea temelor sensibile, coerență și predictibilitate, la care, evident, trebuie să adăugăm o finanțare corespunzătoare“, a continuat rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

“Nu în ultimul rând, poate în viitorul apropiat o să avem și un ministru al educației care să aibă un mandat mai lung și nu să fie remaniat după 6-7 luni, așa cum, din păcate, s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani“, a susținut Pricopie.

Amintim că 2020 este un an cu două rânduri de alegeri: locale și parlamentare.

Lista miniștrilor educației din ultimii 10 ani:

1. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
2. Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar) (PD-L)
3. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
4. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
5. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
6. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
7. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) (revine la minister după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației)
8. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
9. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
10. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
11. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
12. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
13. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
14. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
15. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie. A fost demisă de Viorica Dăncilă, după o serie de declarații controversate în contextul tragediei din Caracal.
16. Daniel Breaz 2 august 2019 — prezent (interimar) (PSD)

(sursa)