Remus Pricopie, rectorul SNSPA, atac dur la Dragnea: Interesele președintelui PSD nu corespund cu interesele acestei țări

Remus Pricopie / Foto: Facebook.com

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, critică dur acțiunile liderului PSD, ale cărui interese “nu corespund cu interesele acestei țări”. “A devenit ceva obișnuit să aflăm din presă – dacă aflăm – că la conducerea unei instituții a fost numită o persoană care nu are nimic în comun cu domeniul de activitate al acesteia, dar care are o bogată activitate politică, economică și/sau infracțională în Teleorman sau în ‘aria de acoperire’ a decidenților din Teleorman”, spune fostul ministru al Educației.

Sub titlul “Rămân optimist”, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) scrie că “după ziua de ieri, 13 noiembrie 2018, care, pentru România, într-adevăr, a fost cea mai complicată zi de 13 din ultimii 29 de ani, rămân optimist că cei 96% dintre români, aflați în România sau în diferite colțuri ale lumii, interesați de politică sau nu, vor găsi (vom găsi) o soluție pentru ca această țară să meargă mai departe, fără să amputăm viitorul copiilor noștri”.

Textul integral al lui Remus Pricopie, publicat pe pagina sa de Facebook:

Știm deja că interesele Președintelui PSD, care deține și a treia funcție în stat, nu corespund cu interesele acestei țări. Nu mai surprinde pe nimeni faptul că limitele constituționale și legale ale unor funcții/instituții publice sunt ‘reevaluate’ periodic de Curtea Constituțională, ceea ce, încet, dar sigur, duce la modificarea Constituției României, prin interpretări și reinterpretări succesive.

Nu se mai miră nimeni – ceea ce este foarte grav – că mandatul oficial al unor instituții publice este înlocuit cu ‘mandatul de partid’. A devenit ceva obișnuit să aflăm din presă – dacă aflăm – că la conducerea unei instituții a fost numită o persoană care nu are nimic în comun cu domeniul de activitate al acesteia, dar care are o bogată activitate politică, economică și/sau infracțională în Teleorman sau în ‘aria de acoperire’ a decidenților din Teleorman.

Acesta este tabloul pe care îl văd în fiecare zi 96% dintre români, o bună parte a presei naționale și internaționale, partenerii strategici, organizațiile europene sau internaționale care monitorizează evoluțiile democratice – sau mai puțin democratice – din România.

De cealaltă parte avem sub 4% din populația României (conform ‘sondajelor secrete’ PSD), câțiva politicieni din țară, 10-12 politicieni ‘centrali’, un grup ceva mai lărguț de oameni de afaceri, care consideră că ceea ce face Președintele PSD este foarte bine. Discursul acestora din urmă este foarte greu de încadrat într-o formulă coerentă și este condimentat cu elemente de naționalism, victimizare, teoria conspirației, stângăcii, ridicol etc, ‘argumentat’ de cele mai multe ori plecând de la zvonuri, informații false sau ipoteze de lucru care devin ‘certitudini’ în timpul ‘dezbaterilor publice’.

Evident că fiecare român are dreptul să creadă, să susțină și să reacționeze în raport cu orice cauză dorește, DAR acțiunea politică trebuie să se desfășoare în limitele legalității și în concordanță cu un proiect de țară. Prin urmare, interesul nostru nu poate fi să ne autoizolăm la periferia nedemocratică a lumii.

După ziua de ieri, 13 noiembrie 2018, care, pentru România, într-adevăr, a fost cea mai complicată zi de 13 din ultimii 29 de ani, rămân optimist că cei 96% dintre români, aflați în România sau în diferite colțuri ale lumii, interesați de politică sau nu, vor găsi (vom găsi) o soluție pentru ca această țară să meargă mai departe, fără să amputăm viitorul copiilor noștri.

Informații de background

Comisia Europeană a publicat marți cel mai dur Raport MCV privind Justiția și lupta anticorupție din România, de la intrarea în Uniunea Europeană. Executivul european a criticat aspru acțiunile în forță ale coaliției PSD-ALDE împotriva independenței Justiției și a luptei anticorupție.

Comisia a impus opt recomandări suplimentare, față de cele 12 transmise în ianuarie 2017. Potrivit Comisiei Europene, ultimele evoluții din România au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017.

Exit mobile version