Relațiile bune și încrederea între profesori și părinți nu mai sunt un lux, ci o necesitate pentru copiii care trebuie să recupereze învățarea în criza coronavirus – analiză OECD

1.590 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Criza coronavirusului face ca relațiile solide dintre profesori și părinți să nu mai fie considerate un lux, ci o necesitate, deoarece școlile și părinții trebuie să devină parteneri pentru ca studenții să poată recupera învățarea, arată o analiză publicată pe platforma online dedicată educației a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Analiza, semnată de dr. Hannah Ulferts de la Directoratul OECD pentru Educație, spune că părinții trebuie să colaboreze cu școlile pentru a impune măsuri de igienă și măsuri precum cele de distanțare.

În plus, în contextul actual este nevoie să crească, printre părinți, nivelul de încredere în profesori și instituții de învățământ, încrederea că elevii sunt siguri la școală. Și e nevoie, de încrederea că vor fi găsite soluții pentru reducerea pierderilor de învățare și a stresului care s-au acumulat cât timp școlile au fost închise. Pentru ca această încredere să existe și să se întărească, e nevoie de efortul tuturor părților, sună argumentul analistei OECD.

Aceasta arată că starea de criză exacerbează provocările cu care se confruntă părinții și le afectează cel mai mult pe familiile confruntate deja cu probleme sociale și economice, mai ales că impactul cel mai puternic al închiderii școlilor se face simțit în rândul familiilor dezavantajate. În această perioadă, potrivit sursei citate, cresc temerile și frustrarea legată de pierderea locurilor de muncă și diminuarea veniturilor, iar posibilitatea profesorilor și a comunităților de a identifica posibile cazuri de tratament violent sau de neglijare a copiilor scade semnificativ.

Pe de altă parte, mai ales la nivel de gimnaziu, datele OECD nu sugerează o situație prea bună, în general, în privința atitudinilor profesorilor față de părinți: Potrivit studiului internațional TALIS, profesorii de gimnaziu petrec mai puțin timp în legătură cu părinții decât în orice altă zonă a activității lor, iar doi din trei profesori au spus că aceasta chestiune nu a făcut parte din activitățile lor de dezvoltare profesională recentă.

Cât privește studiul PISA 2018, acesta a arătat că doar jumătate dintre toți părinții discută cu profesorii situația și comportamentul copiilor.

Pandemia dă impuls schimbării în această privință, arată analiza OECD.

Aceasta listează și o serie de acțiuni pe care le-ar putea face școlile, comunitățile și autoritățile în privința relației cu părinții:

  • să le amintească regulat despre măsurile de igienă și de distanțare necesare
  • să ofere acces la instrumentele necesare pentru învățarea la distanță, când este nevoie
  • să îmbunătățească abilitățile profesorilor în sprijinirea familiilor, mai ales a familiilor dezavantajate
  • să ofere consiliere și sprijin pentru învățarea la domiciliu
  • să extindă serviciile pentru familiile din zone izolate (este dat exemplu cazul guvernului din Peru, care a dublat programele educaționale transmise prin radio-TV cu soluții de informare prin SMS și de interacțiune prin WhatsApp)
  • să faciliteze sprijinul reciproc între părinți și formarea unor comunități de părinți.

FOTO: Pixabay.com


1 comment
  1. Bună ziua, foarte interesant articolul.. Subscriu la seria de acțiuni care ar trebui luate pentru îmbunătățirea relației amintite. Consider că ar trebui să ne punem problema necesității unei relații bine, decente și de respect reciproc și între medic și pacient. Din păcate, aceasta a rămas în continuare un lux..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Școlile nu intră obligatoriu în scenariul roșu la depășirea ratei de infectare de 3 la mie, potrivit legislației în vigoare. Comitetele pentru Situații de Urgență pot decide suspendarea cursurilor sau le pot lăsa în scenariul hibrid

În Bistrița, școlile rămân în continuare deschise, după ce rata de infectare a depășit pragul de alertă impus de autorități – rata de infectare de 3/1.000 de locuitori, cumulat, în…
Vezi articolul

Practica didactică în România nu reflectă obiectivele de învățare din curriculumul național, carierei didactice îi lipsesc trăsături-cheie ale unei profesii cu înaltă calificare, evaluarea competențelor profesionale nu se bazează suficient pe dovezi – raport-diagnostic al OCDE

Obiectivele curriculumului bazat pe competențe nu este reflectat nici acum în practica didactică, în condițiile în care au existat formări în domeniu, potrivit raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și…
Vezi articolul

Efectele eliminării religiei ca materie obligatorie în școală – studiu de caz Germania: A scăzut religiozitatea oamenilor, dar nu și atașamentul față de valorile etice și nici satisfacția în viață, s-au schimbat atitudinile față de familie, au crescut piața muncii și veniturile

Germania, țară care după cel de-Al Doilea Război Mondial avea un sistem de educație cu o componentă religioasă extrem de puternică, stabilită, în Vest, chiar prin Constituție, a decis să…
Vezi articolul