Reintroducerea banilor pentru cărți și materiale de dezvoltare profesională, acordați profesorilor, ar fi o metodă de impulsionare a pieței de carte din România, este de părere Bogdan Alexandru Stănescu, editor de carte și prozator, după cum a declarat acesta la TVR, într-o ediție a emisiunii “Dincolo de alb și negru”, moderată de Mirela Nagâț.
Întrebat cum vede că s-ar putea crește atractivitatea pentru cărți, în special a celor din librării, față de magazinele online, “ca acest circuit editorial să existe cu toți pionii lui”, Stănescu a răspuns:
“Aceasta este lupta librăriei din cărămidă, librăria fizică, cu cea online, este o luptă la care eu nu îndrăznesc să mă bag acolo, în zona aia… Ne place să ne uităm la francezi, numai că noi am desființat librării cu duiumul după revoluție, nu? Cam asta am făcut. Și cele care încă mai respiră o fac datorită papetăriei sau altor produse, nici măcar conexe cu cartea, rămâi uimit când intri într-o librărie și vezi ce poți găsi acolo. Eu mă gândesc așa ca măsură, de exemplu, la acei bani care erau dați profesorilor, era vorba de o sumă pe care o primeau anual pentru a-și cumpăra cărți, era o sumă dedicată cărților, sumă care a dispărut în mod oficial”.
- Amintim că stimulente financiare pentru profesori, pe care să le folosească pentru cărți și alte materiale profesionale, au fost acordate din 2007, în conformitate cu legea 315/2006, până în 2010, când legea 318 a oprit acordarea acestor bani. Stimulentele erau de 100 de euro la acea vreme. Între 2007 și 2010, banii trebuiau justificați cu facturi. Apoi, în anul 2014, s-au acordat câte 150 de euro profesorilor din învățământul preuniversitar, după cum nota atunci Digi24, fără să le fie cerute facturi după achizițiile de cărți.
Piața de carte din România, “mică și fragilă”
“E o piață fragilă, este, cum am mai spus – urăsc să mă citez -, dar când strănută cineva în Europa Occidentală, răcește piața de carte din România, ăsta este primul pion care pică în țară, este o piață foarte fragilă, mică și fragilă”, a apreciat editorul.
Alexandru Stănescu: Bazele culturii ar trebui puse până în clasa a VIII-a
În ceea ce privește apropierea copiilor și adolescenților de carte și de cultură, Stănescu a dat exemplul personal: pentru fiul lui, adolescent, el spune că încearcă să lucreze “la un fel de educație discretă din spate, paternă, să existe acolo cărți de istorie, de istorie a științei. Există o plăcere a literaturii, dar trebuie să existe și construcția culturii generale, pentru că școala nu o face”.
“N-aș vrea să pronunț cuvântul dezastru, ceea ce tocmai am făcut, dar în momentul în care în clasa a VIII-a ei știu că tot ce îi mai interesează sunt limba română și matematica, asta vor face, asta vor învăța, pentru Evaluarea Națională. Dispare interesul pentru materiile care, pentru mine, sunt importante: pentru istorie, pentru geografie, interesul pentru tot ce înseamnă artă de fapt: desenul e o glumă în școală, muzica e o glumă – muzica care ar putea fi o istorie a muzicii, de exemplu, da, un program de educație care să scoată niște oameni sau, mă rog, să-i predea liceului. Cred că dacă până în clasa a VIII-a nu ai prins rudimentele sau bazele culturii, greu o să începi în liceu să o faci”, consideră editorul de carte.
Moderatoarea Mirela Nagâț aduce în discuție cazul unei profesoare care scria pe Facebook că o clasă de elevi provoca incidente la oră astfel încât să o deranjeze și să nu o asculte. Pe marginea acestui subiect, Stănescu a spus că ideea de formare și de învățare a lucrurilor noi trebuie inoculată de acasă.
“Ideea de formare trebuie să fie inoculată de acasă. Dacă de acasă venim cu ideea că ne interesează doar ceea ce “ne folosește”… Am auzit întrebarea ‘la ce îmi folosește mie în viață?’, la un copil de clasa a VIII-a. Ori el nu a început viața, el nu știe despre ce vorbește, astea sunt preluate de la părinți. ‘La ce folosește puiului meu istoria?’ este o întrebare teribilă, nu aș putea să răspund la această întrebare, m-aș uita așa perplex la persoana respectivă”, a declarat acesta.