Proiectul România Educată va propune regândirea modului în care privim evaluările și a modului în care evaluăm competențele, anunță consilierul prezidențial Ligia Deca. Aceasta a declarat la Guvern, la un eveniment legat de dezvoltarea învățământului profesional dual, că prin România Educată va fi propusă și flexibilizarea rutelor de învățământ pentru elevi, „pentru a putea să progreseze ușor, fără obstacole, spre învățământul superior de tip tehnic”.
„De prea multe ori evaluările sunt considerate un scop în sine, mai degrabă decât un element de previzionare a succesului absolventului pentru ruta pe care o alege în continuare”, a spus Deca.
Declarațiile vin în contextul în care ministrul Educației a declarat de mai multe ori că așteaptă concluziile proiectului România Educată pentru ca din toamnă să propună un nou proiect de lege a Educației.
Ligia Deca: „Deși este un subiect despre care am auzit deseori în spațiul public, învățământul dual reprezintă în continuare mai degrabă excepția decât regulă în învățământul profesional și tehnic și asta în ciuda faptului că dinamica și rezultatele sale sunt incontestabile. Este clar că mediul privat apreciază rezultatele sale, liceele și școlile pilot au fost confirmate din punct de vedere al capacității lor de a adăuga valoare parcursul educațional și economia ne spune clar că este nevoie de absolvenți care beneficiază de o pregătire practică solidă și adoptată nevoilor pieței muncii de astăzi. Avem, însă, o serie de premise pozitive și cred că ar fi excelent să luăm în calcul acest moment în care există și voință politică, ne aliniem și cu o viziune de țară în ceea ce privește educația, și anume România Educată 2030, și avem și fondurile necesare pentru avansare forma către un învățământ dual cat mai extinsă în zona învățământului profesional.
Toată lumea, și mai ales Europa, vorbește despre o relansare economică post-Covid, de aceea și fondurile, nu puține, din PNRR, care vizează crearea unor poli de formare în sistem profesional dual. Aș spune eu, chiar poli de excelență în formarea profesională duală, în așa fel încât să avem în zonele de capacitate maximă în care avem și agentul economic și mediul educațional, pe toate tipurile de calificare, să avem specializări care să fie atractive, atât pentru elevi cât și pentru părinții acestora. Pentru că părinții reprezintă un factor major în alegerea parcursului, mai ales la vârsta la care se intră pe ruta profesională.
S-a discutat despre rutele deschise. Din păcate, învățământul profesional dual în România în continuare se organizează numai pentru nivelul 3 de calificare, la nivel de școală profesională, deși Legea 1/2011 specifică: acest lucru ar trebui să fie posibil până inclusiv la nivelul 5, adică până la cel terțiar non-universitar. Chiar 6 acum, printr-o modificare legislativă binevenită și recentă. Cu toate acestea există o reticență în a lărgii această pâlnie de ofertă educațională și am mare încredere că evenimentul de astăzi va ajuta în a încuraja pe cei care pot să facă schimbarea în bine, să fac acest pas.
Cred că tot domnul ministru a menționat mai devreme, această nevoie de flexibilizare. Este clar că într-o lume în care se prognozează că oamenii își vor schimba jobul o dată la 5 ani, nu ne putem aștepta ca parcursul educațional să rămână liniar și ca elevii care își descoperă veleități, talente, potențial în alte zone să nu poată face ușor pasul către ruta care li se potrivește cel mai bine. Și în acest sens proiectul “România Educată” va încerca să propună această flexibilizare a rutelor și prin lărgirea paletei de ofertă pentru învățământul profesional, adică pentru a putea să progreseze ușor, fără obstacole, spre învățământul superior de tip tehnic, în parteneriat strâns cu agentul economic, așa cum vedem exemple de succes și multe alte state europene, dar și regândirea modului în care privim evaluările și a modului în care evaluăm competențele.
De prea multe ori evaluările sunt considerate un scop în sine, mai degrabă decât un element de previzionare a succesului absolventului pentru ruta pe care o alege în continuare. Și în această filosofie, a învățământului centrat pe elev sau pe student, și în filosofia testării mai degrabă a competențelor decât a cunoștințelor, cred că avem multe de învățat de la exemple de succes pe care le avem deja în peisajul educațional românesc.
Cred că știm cu toții că degeaba, de exemplu, avem copii cu înclinație naturală spre electronică, dar care în zona lor, sau în zone pe care le pot accesa, nu au disponibile decât formare profesională în zona agricolă, economică sau mecanică. Deci trebuie să vedem și să identificăm acest potențial, și să facem în așa fel încât accesul și sprijinul pentru copiii care pot și doresc să meargă pe această rută să fie unul garantat. Iar aici cred că fondurile pe care le avem deja discutate și sunt în negociere cu Comisia Europeană, cele din PNRR, vor face diferența pe termen mediu.
Pe termen lung însă avem nevoie de un sistem mai bun de guvernanță în ceea ce privește competențele la nivel național. Acea colaborare între Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Ministerul Economiei și evident parteneriatul cu autoritatea publică locală și mediul economic. Iar aici, partea aceasta de arhitectură și de guvernanță este apanajul Executivului și apanajul autorităților, sigur, în parteneriat cu mediul privat, dar este clar că putem face îmbunătățiri certe în modul în care reușim să punem cap la cap toate inițiativele bune și toate eforturile care s-au făcut deja și care sunt prognozate”.
Foto: gov.ro