Universitățile sunt chemate să spună cine trebuie să acorde titlurile de doctor – CNATDCU sau ele însele. Consiliul Național al Rectorilor a decis să le recomande universităților să chestioneze prin referendum soarta CNATDCU, forul care analizează plagiatele și acordă sau respinge titlurile de doctor. Acest referendum a fost recomandat încă de anul trecut, când CNR era condus de Sorin Cîmpeanu, dar demersul a fost anulat de criza pandemică. „Eu sunt familiarizat cu sistemul american, unde titlul de doctor se conferă de universități. Pot fi de acord că universitățile românești nu sunt încă pregătite pentru nivelul respectiv”, a declarat președintele interimar al CNR, Daniel David.
Recomandarea de organizare a referendumului este cuprinsă în rezoluția emisă de Consiliul Național al Rectorilor (CNR) după reuniunea organizată în perioada 25-27 iunie 2021 de Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj.
Contactat de EduPedu.ro, rectorul Daniel David, președintele interimar pentru 6 luni al CNR după ce Sorin Cîmpeanu s-a suspendat din acest for devenind ministru al Educației, a declarat că „în 2020 Consiliul Național al Rectorilor a luat decizia să ceară universităților să organizeze acest referendum. CNR nu le poate impune universităților să îl organizeze, iar foarte multe au invocat acum un an că nu pot implementa recomandarea Consiliului din cauza pandemiei”.
„Prin urmare, a fost reluată recomandarea Consiliului Național al Rectorilor (CNR) din 2020 de organizare a acestui referendum. Dar și în acest moment, ultima decizie [privind organizarea sau nu a referendumului – N. Red.] aparține fiecărei universități, fiindcă CNR poate recomanda, nu impune unei universități acest referendum”, a precizat David.
Președintele interimar al CNR a adăugat că sunt mai multe teme recomandate să fie ridicate în cadrul referendumului pe care universitățile îl vor organiza, printre care „modul în care universitățile văd, în țară, organizarea CNATDCU și modul în care își văd titlurile în asociere cu CNATDCU. De exemplu, acum titlurile de conferențiar și de profesor se acordă la nivel de universitate; există voci care spun că ar trebui să reîntoarcem conferirea acestora la CNATDCU, cum era cu ani înainte”.
„Referendumul cere părerea colegilor asupra unor teme; decizia trebuie să fie una de expertiză și una politică, dar este bine ca aceste decizii să fie informate și cu privire la rezultatele unor astfel de referendumuri”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă estimează că universitățile vor acorda titlurile de doctor mai corect decât o realizează acum CNATDCU, în contextul în care puține au fost instituțiile de învățământ superior care au realizat o analiză cu privire la plagiatele din doctoratele gestionate, Daniel David a răspuns următoarele:
„Din punctul meu de vedere, eu sunt familiarizat cu sistemul american, unde titlul de doctor se conferă de universități. Pot fi de acord că universitățile românești nu sunt încă pregătite pentru nivelul respectiv și atunci putem găsi o fază intermediară, în care CNATDCU să nu fie de decor, ci să aibă o forță foarte mare în stabilirea unor standarde și în control. Deci nu trebuie să vină neapărat teza de doctorat la CNATDCU, ci CNATDCU să se ducă la teză, pentru exercitarea controlului. Asta e o cale de mijloc între cele 2 căi care vorbesc fie de completa descentralizare – și nu suntem pregătiți pentru asta, spun eu -, fie despre completa centralizare, care iarăși este încă o funcție în țară, dar nu corespunde pe deplin unor practici internaționale. Spre exemplu, și dacă ai colaborări universitare în urma cărora vrei să dai diplomă de tip joint degree, universitățile străine o să aibă diploma lor, noi avem diplomă dată de Ministerul Educației. Și asta complică lucruri. Și atunci cred că avem nevoie de o etapă intermediară. Nu cred că trebuie să trecem într-o descentralizare completă, fiindcă nu suntem pregătiți pentru asta”.
Președintele interimar al CNR a afirmat că nu există niciun termen-limită până la care instituțiile de învățământ superior trebuie să organizeze acest referendum, „fiindcă CNR și-a reluat decizia din 2020 încurajând universitățile să facă referendumul, dar în final este decizia universităților, ele nu pot fi forțate să facă referendumul, dacă nu doresc”.
David a precizat că „pentru mine 3 aspecte sunt fundamentale [în rezoluția adoptată la Consiliul Național al Rectorilor de la Cluj – N. Red.]:
- încurajarea și angajamentul public al Consiliului Național al Rectorilor și al universităților românești pentru a începe anul universitar în condițiile clasice, pre-pandemie;
- preocuparea pentru a cere Ministerului Educației o serie de analize ca să se modifice legislația, pentru ca unele elemente on-line să rămână și după pandemie, într-o logică de blended learning;
- faptul că s-a stopat procesul de modificare a diverselor regulamente CNATDCU, până la primirea unui punct de vedere detaliat din partea Consiliului General al CNATDCU. Până acum, Consiliul General nu prea a fost întrebat”.
Ce prevede rezoluția Consiliului Național al Rectorilor
Rezoluția emisă de Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) după reuniunea din 25-27 iunie 2021 organizată la Cluj-Napoca are următoarele prevederi, la punctul 14:
- “14. În urmă cu un an, la data de 3 iulie 2020, CNR a luat decizia susținerii promovării unui referendum la nivelul fiecărei universități membre. La momentul respectiv, s-a înregistrat un singur vot împotriva acestei decizii. Restricțiile impuse în perioada crizei sanitare au făcut imposibilă organizarea referendumului în universități în vederea obținerii unui răspuns la o întrebare simplă: Cadrul legal trebuie modificat astfel încât întregul proces de atribuire a titlului de doctor să fie asumat de universitate, precum în orice stat cu un sistem avansat de învățământ superior, iar CNATDCU să aibă înalta competență de “instanță de verificare și apel”?. Asta ar însemna o asumare completă din partea universității și ar evita redundanța/suprapunerea de atribuții între comisiile de susținere a tezelor de doctorat și comisiile de specialitate CNATDCU. Abilitarea ar urma să rămână la nivelul Ministerului Educației.
- O altă întrebare la care s-ar putea găsi un răspuns vizează competența atribuirii titlurilor de conferențiar și profesor: la nivelul universității (metoda utilizată acum) sau la CNATDCU?
- Ministrul Educației a precizat faptul că în același referendum ar fi oportun să se verifice și percepția universităților cu privire la art. 301, alin (5), lit. b din Legea educației naționale nr. 1 din 2011 cu modificările și completările ulterioare, care prevede că pentru obținerea titlului de profesor universitar este necesară deținerea calității de conducător de doctorat. Ministrul Educației a propus completarea acestui articol cu o condiție care ar genera progresul fiecărei universități: definirea unor rezultate științifice minime obținute după momentul abilitării și înainte de înscrierea la concursul pentru ocuparea postului de profesor.”
Informații de background
Amintim că anul trecut decizia CNR de organizare a unor referendumuri în universități pentru a decide cine trebuie să acorde titlurile de doctor – universitățile sau CNATDCU – a generat o amplă dezbatere (detalii aici).
Propunerea a venit la câteva zile după ce Ministerul Educației condus la acea vreme de Monica Anisie publicase noua componență CNATDCU – din care nu făceau parte niciunul din cei 12 rectori despre care Edupedu.ro a scris atunci pe larg că vor să controleze forul, ci alți 2 rectori (detalii aici).
SNSPA, universitate condusă de Remus Pricopie, a dat atunci o replică dură conducerii CNR pentru recomandarea organizării acestui referendum. “’Desființarea CNATDCU’ nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației”, spunea atunci Pricopie.
Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a afirmat, însă, că nu exclude în totalitate organizarea unui referendum. “Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector”.