Cele 3 federaţii sindicale ale angajaţilor din educaţie derulează în toate unităţile de învăţământ un referendum prin care salariaţii sunt chemaţi să decidă dacă în ianuarie vor face grevă de avertisment sau grevă generală, în cazul în care Guvernul nu va acorda angajaţilor din sistem majorările salariale prevăzute în lege, a declarat, luni, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu.
Potrivit acestuia, “oamenii au toate motivele să fie nemulţumiţi şi este foarte posibil ca protestele să continue şi anul viitor. În aceste zile are loc un referendum în toate unităţile de învăţământ, prin care membrii de sindicat şi nu numai sunt chemaţi să opteze pentru formele de protest – grevă de avertisment sau grevă generală. Dacă oamenii sunt nemulţumiţi, în opinia mea forma supremă de luptă sindicală este greva generală, care poate să-i mai trezească pe guvernanţi din letargie.
Se pare că aceste proteste (mitingurile din aceste zile, n.r.) sunt pentru ei lucruri neesenţiale şi nu sunt sensibili la faptul că au fost 100 de oameni şi vor fi şi mâine şi poimâine – probabil se doreşte o acţiune de amploare, cu lacătul pe şcoli în 2022. Am dat termen până joi să primim feed-back statistic – nu neapărat semnăturile – să ştim care e poziţia. Nu noi (liderii de sindicat, n.r.) putem decide greva generală. Dacă oamenii consideră că ‘Gata, până aici!’ şi vor să protesteze, noi vom anunţa mai departe şi ce va ieşi vom vedea. Toate cele trei federaţii (fac această analiză în rândul membrilor de sindicat cu privire la modul de continuare a protestelor, n.r.) facem front comun“.
- Reprezentanţii sindicatelor din educaţie au participat, luni, la un miting în faţa Guvernului, solicitând respectarea majorărilor salariale prevăzute în legislaţie.
Președintele FSLI a mai spus că “astăzi i-am prezentat nemulţumirile noastre domnului secretar general al Guvernului, Marian Neacşu, i-am explicat că inclusiv partea guvernamentală ştia că primim 8%, numai că i-am explicat că nu înseamnă 8%, ci de fapt e 4% – s-a băgat acea şopârlă în Ordonanţa privind măsurile fiscal – bugetare că se dă o pătrime din diferenţa dintre salariile din 2022 şi 2021, nu din diferenţa dintre salariile din 2022 şi 2018, pentru că aşa era corect. Trebuia acordată corect o pătrime, care însemna o mărire de 8%. Iar de fapt ceea ce a dat Guvernul acum înseamnă o mărire de vreo 60 şi ceva de lei la salariul net, atât, ceea ce este extrem de puţin.
Iar coroborat cu facturile care încep să vină şi sunt între 800 şi 1.000 de lei la întreţinere şi tot ce înseamnă gaze şi încălzire şi aşa mai departe, dezastrul e în floare. I-am explicat domnului secretar general că puterea de cumpărare se va prăbuşi rău de tot, pentru că inflaţia cumulată 2020 – 2021 probabil va ajunge în final spre 11%, se estimează în 2022 o inflaţie de 6,5%, aşa e croit bugetul, deci se va ajunge undeva la peste 17% inflaţie şi dacă dai o mărire de 4%, dar nici nu e 4%, e 3,8%, din 17% inflaţie înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu cel puţin 14%, care înseamnă enorm. În orice ţară normală, Guvernele indexează salariile măcar cât să acopere inflaţia, ori la noi treaba asta e departe (…)”.
Preşedintele FSLI a declarat că cele 3 federaţii sindicale din învăţământ au solicitat o întâlnire cu prim-ministrul şi cu ministrul de Finanţe, înainte de adoptarea bugetului pe anul viitor.