La Ministerul Educației ar exista discuții despre „reducerea orelor de Limbă și literatură română”, a susținut, într-un discurs rostit cu ocazia Zilei Limbii Române, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. Acesta a comentat, totodată, că reducerea ar fi urmărită pentru a face lor unei alte ore, precum educația antreprenorială, ce promovează o competență-cheie la nivel european, dar pe care el o califică drept „năzbâtie”.
- „Nu se poate discuta vreodată într-o entitate a ministerului reducerea orelor de Limbă şi literatură română, cum aud că se întâmplă acum, ca să poată introduce câte o materie de o oră pe săptămână, vreo năzbâtie care i-a trecut prin minte cuiva de, să zicem, educaţie antreprenorială, ca şi cum românii ar trebui să devină toţi antreprenori şi să nu muncească nimeni”, a spus el în discursul menționat, susținut în data de 29 august.
Comentariile președintelui Academiei vin în contextul în care planurile-cadru pentru liceu nu au fost puse, încă, în dezbatere publică, după mai multe amânări, luna septembrie fiind vehiculată în acest sens, recent, de ministra Ligia Deca.
Ioan-Aurel Pop a criticat intenția de a introduce ore de educație antreprenorială, interpretând această inițiativă: „ca și cum românii ar trebui să devină toți antreprenori și să nu muncească nimeni”. Și aceasta, în condițiile în care noua Lege a învățământului preuniversitar prevede că planurile-cadru trebuie să include, între alte teme, și tema educației antreprenoriale [Art. 88 (10)], competența antreprenorială fiind una dintre competențele-cheie promovate la nivel european și care trebuie luată în calcul pentru curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal [Art 91 din Legea învățământului preuniversitar].
În același timp, Ioan-Aurel Pop a făcut o pledoarie pentru studiul Limbii latine, pe care a inclus-o alături de limba și literatura română, geografie și istorie ca materii al căror studiu „ne scoate din ignoranță și ne proiectează în comunicare și dialog”.
Ioan-Aurel Pop, în discursul rostit de Ziua Limbii Române:
- „(…) După ce învățăm să vorbim, avem nevoie de educație întru limbă, de studiul sistematic al limbii și, firește, apoi, al literaturii. Dacă nu învăţăm bine şi suficient la şcoală Limba şi literatura română, rămânem cu un mare handicap în lumea pe care o trăim.
- Şi spun asta intenţionat, să audă şi Ministerul Educaţiei. Nu se poate discuta vreodată într-o entitate a ministerului reducerea orelor de Limbă şi literatură română, cum aud că se întâmplă acum, ca să poată introduce câte o materie de o oră pe săptămână, vreo năzbâtie care i-a trecut prin minte cuiva de, să zicem, educaţie antreprenorială, ca şi cum românii ar trebui să devină toţi antreprenori şi să nu muncească nimeni. Se discută la nivel de minister aceste probleme.
- Limba şi literatura română pe teritoriul României, al Republicii Moldova şi în alte părţi trebuie să rămână o disciplină sau disciplina de bază. E drept că generații întregi de români analfabeți, de țărani de la talpa casei au păstrat limba ca pe o comoară de preț, cum zice Alexei Mateevici. Și au transmis-o pe cale orală copiilor, nepoților, strănepoților. Numai că astăzi acest lucru nu mai este de ajuns. Pe vremea lor nu existau atentate la limbă. Pe vremea lor limba se transmitea frumos ca o lacrimă care curge natural.
- Dar astăzi există atentate la fiecare pas. Educația întru limbă și literatură, însoțită de studiul latinei, al istoriei, al geografiei ne scoate din ignoranță și ne proiectează în comunicare și dialog. Educația ne impune obiceiul lecturii, fără de care limba noastră slăbește, sărăcește, se pervetește (…)”.
În iulie, ministra Ligia Deca estima că planurile-cadru pentru liceu, care ar fi trebuit lansate în consultare publică încă de la începutul acestui an – 2004 fiind an electoral – urmau să fie puse în dezbatere publică în septembrie, când începe anul școlar 2024-2025, după amânări repetate.
Discursul integral – de la minutul 13 în înregistrarea evenimentului:
