Redeschiderea școlii: scenariul concret propus de o școală privată din București

“În acest moment, ghidurile publicate de Ministerul Educației privind măsurile de siguranță sanitară și condițiile în care pot reîncepe cursurile sunt considerate opționale. Faptul lasă practic la latitudinea școlilor modul în care vor proteja sănătatea copiilor, a profesorilor, a personalului auxiliar și a familiilor tuturor acestora”, scriu specialiștii Complexului Educațional Laude-Reut din București, într-o analiză trimisă Edupedu.ro ce cuprinde măsurile de siguranță pe care le-au stabilit pentru începerea școlii.

Măsurile de siguranță de mai jos “urmează a fi efectiv implementate” și “pot fi considerate, în acest moment, un ghid de bune practici. Școala are azi 495 de elevi de la preșcolari la liceeni, cel mai mare număr de la înființare”, se arată în documentul trimis redacției.

„Suntem pregătiți să organizăm învățarea în oricare dintre cele trei forme: complet față în față, hibrid sau complet online”, spune Tova Ben Nun-Cherbis, președinte și co-fondator al școlii. „La acest plan lucrăm din luna iunie, de când ne-am întors efectiv în școală toți cei care suntem responsabili de partea academică și organizatorică”, a precizat acesta.

Redăm documentul integral cu măsurile decise de școala privată:

“Pe scurt, măsurile adoptate de școală sunt următoarele:

Măsuri de distanțare socială

• Circuite separate pentru elevii diferitelor cicluri de învățământ, inclusiv cu intrări și ieșiri separate și benzi de ghidare în interior.
• Părinții nu au voie să intre în curtea școlii, legătura cu școala urmând a se ține telefonic sau online.
• Distanță de minimum un metru între elevi în sala de clasă și/sau montarea de separatoare transparente.
• Evitarea la maximum a contactului între preşcolarii/elevii din grupe/clase diferite: nu se schimbă între ei jucării, alimente, apă, obiecte, rechizite. Nu vor fi practicate jocuri de contact sau cu mingea, nici alte activități care implică schimbul de obiecte.
• Elevii se pot juca doar în grupuri mici (maximum trei elevi) ce provin din aceeaşi clasă.
• Copiii vor fi supravegheați pe toată durata lecțiilor, a pauzelor şi în timpul liber.
• Elevii vor desfăşura o oră de curs pe zi (educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie civică/dezvoltare personală etc.) în spații exterioare, dacă vremea o permite.
• Pentru cei care optează pentru şcoala online, orele se vor transmite live din sala de clasă, elevii participând la ore de acasă, însă purtând uniformă și implicându-se cu seriozitate maximă, la fel ca în sala de clasă.
• Nu se vor mai sărbători la școală zilele de naștere ale elevilor.

Măsuri de protecție sanitară

• Elevilor li se ia temperatura la intrarea în curtea școlii, iar apoi trec prin triaj în spații special amenajate, fiind consultați de personal medical.
• În cazul în care copiii prezintă în timpul orelor de curs stare febrilă sau simptomatologie specifică infectării cu SARS-CoV-2, școala aplică Protocolul propriu de izolare și anunță aparținătorii.
• Testarea medicală a angajaților pentru depistarea SARS-Cov-2, înainte de 14 septembrie.
• Purtarea măștii este obligatorie în interior.
• Amplasarea la intrările în clădiri şi la intrarea în fiecare sală a unor dispensere cu soluţie dezinfectantă pentru mâini.
• Amplasarea la fiecare intrare în clădiri a unor covoraşe cu soluţie dezinfectantă.
• Masa se servește în veselă și cu tacâmuri de unică folosință.
• Se elimină dozatoarele de apă. Fiecare elev trebuie să aibă zilnic asupra lui minimum 750 ml de apă, în sticlă etichetată cu numele lui.
• Se oprește utilizarea instalațiilor de aer condiționat, ventilarea trebuie să fie naturală.
• Spațiile de joacă prevăzute cu jucării de exterior vor fi curățate, igienizate și apoi dezinfectate de două ori pe zi, dimineața și seara.

Investiții

• Tehnologie: camere video, table ceramice, videoproiectoare, rețelistică etc., pentru transmiterea orelor live din sala de clasă.
• Cursuri de formare pentru cadrele didactice, pentru utilizarea Microsoft și Adservio, precum și cu reprezentanți ai Casei Corpului Didactic.
• Cursuri de instruire pentru cadrele didactice pentru utilizarea noilor echipamente.
• Medic pediatru și 3 asistente, precum și cabinete medicale.

Comunicare

• Responsabilizarea părinților să vorbească cu copiii lor despre măsurile de protecție individuală (purtarea măștii, spălarea mâinilor, dezinfectarea spațiului și obiectelor de lucru, a nu împărți apă și mâncare și obiecte personale cu alte persoane etc.), precum și să nu trimită copiii bolnavi la școală și să anunțe imediat școala și cabinetul medical despre orice problemă medicală.
• Organizarea de ședințe online cu părinții pentru consultare asupra planului de măsuri pentru redeschiderea școlii.
• Instruirea angajaților cu privire la normele de sănătate și protecție a muncii, precum și responsabilizarea lor în a anunța dacă se află în categorie de risc, dacă sunt în suspiciune sau au intrat în contact cu persoane infectate.

Unde suntem și la ce ne putem aștepta?

Dacă există o lecție învățată din această perioadă, spune Tova Ben Nun-Cherbis, este că școala – de oriunde, nu doar din România – nu poate funcționa exclusiv online, cel puțin nu la parametri normali. „Tehnologia nu este un domeniu exclusivist, dacă este explicată corect chiar și cei mici se pot adapta rapid la contexte noi de învățare, atât timp cât se formează o rutină de lucru. Dar este clar că nimic nu poate suplini interacțiunea umană directă, care stă la baza învățării eficiente.” Avantajele educației tradiționale nu sunt doar interacțiunea permanentă cu colegii și profesorii, ci și prezența într-o comunitate și construirea unor relații umane. Caracterul general al educației de la nivel preuniversitar impune, de fapt, un mix de soluții online integrate într-o educație tradițională. Iar cu cât vârsta elevilor este mai mică, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca timpul petrecut în fața ecranului să fie limitat. Ceea ce este clar, din păcate, este că școala românească, la nivel de sistem, nu este pregătită în acest moment pentru era digitală.

Nimeni nu a fost cu adevărat pregătit pentru 100% online

Complexul Laude-Reut a reușit chiar să facă performanță în cea mai dificilă perioadă prin care a trecut învățământul românesc în ultimii 75 de ani.

Niciodată, cu excepția anilor ultimului Război Mondial, sistemul educațional din România nu a trecut printr-o întrerupere a cursurilor continuă și atât de îndelungată. Tranziția către educația online s-a produs sub forța împrejurărilor, literalmente peste noapte.

Cum s-a făcut trecerea de la orele în sala de clasă la cursurile online? Cum s-au stabilit prioritățile, programul orelor, materia de învățat, cine și ce trebuie să facă? Cum au învățat copiii acasă, cum s-au descurcat părinții și care sunt lecțiile învățate din cea mai gravă criză școlară din zilele noastre?

Puse în fața situației de fapt, școlile și profesorii din toată țara au adoptat soluții proprii, mai mult sau mai puțin improvizate. Pentru a reconstitui derularea evenimentelor din aceste luni, am ales, ca studiu de caz, Complexul Educațional Laude-Reut, o școală privată care a reușit performanța de a obține cea mai bună medie generală la bacalaureat din istoria instituției, de 9,50, clasându-se astfel și în fruntea clasamentului liceelor private din Capitală.

Laude-Reut are clase pentru toate nivelurile de învățământ, de la grădiniță la liceu. Școala dispunea deja de resurse materiale precum echipamente hardware, software și de profesori familiarizați cu utilizarea instrumentelor digitale la clasă. Însă, „în general vorbind, nici elevii și nici profesorii nu au fost cu adevărat pregătiți pentru tranziția completă spre un învățământ de la distanță”, spune Tova Ben Nun-Cherbis. Motivul e simplu: nicăieri în lume, educația derulată exclusiv online nu a dat rezultate comparabile cu cea tradițională.

12-15 martie, primele zile de după închiderea școlilor: echipa de IT, în prima linie

Ca toate celelalte instituții de învățământ din România, private sau publice, și Laude-Reut a trebuit să găsească practic peste noapte soluții pentru a nu întrerupe cursurile, în special pentru elevii din clasele terminale. Nici în țări mult mai avansate lucrurile nu au stat mai bine; un articol din Education Week a caracterizat tranziția la online a școlilor din SUA (124.000 de unități, cu circa 55 de milioane de elevi) ca fiind „haotică”.

Complexul Educațional Laude-Reut dispunea, totuși, de o infrastructură tehnică operațională, o soluție de tip catalog electronic furnizată de un terț (Adservio), de un corp profesoral și elevi deja obișnuiți cu tehnologia.

Inițial, orele de curs au continuat pe platforma Adservio (pentru ciclul gimnazial și liceal) și prin e-mail (la ciclul primar). Aproape simultan, echipa de IT a școlii a început migrarea activității educaționale pe o platformă cu funcții specifice claselor virtuale (Microsoft Teams), creând conturi individuale pentru fiecare elev și profesor.

De altfel, rolul departamentului de IT a fost esențial. În zilele imediat următoare închiderii școlilor – 13, 14 și 15 martie – echipa de specialiști IT s-a transformat în furnizor de instruire ad-hoc. Practic, a fost o „școală pentru școală”, avându-i ca beneficiari pe profesori, pe elevi și chiar pe părinți, pentru ca toată lumea să se familiarizeze cu aplicațiile și instrumentele Microsoft Teams. Departamentul de IT s-a aflat în prima linie a efortului de adaptare la cerințele școlii online, realizând tutoriale pentru elevi și părinți și organizând sesiuni online de instruire pentru profesori.

Prima săptămână de școală online: orarul, stabilit după priorități

Trecerea la orele online a adus cu sine, încă din primele zile, o întrebare dificilă: ce cursuri sunt prioritare? „Era clar că nu putem acoperi toate disciplinele la aceleași standarde de calitate și că nu puteam face toate orele din programă ca în mod obișnuit”, povestește Tova Ben Nun-Cherbis. „Orarul cursurilor online a fost stabilit de către directorul adjunct al fiecărui ciclu de învățământ, cu sprijinul echipei de orar. La început, în săptămâna 16-20 martie, au fost introduse doar anumite obiecte de studiu: la gimnaziu, disciplinele de bază (limba română, matematica, limba engleză), ulterior fiind introduse și alte discipline de studiu, pe durata a trei ore zilnic. Am stabilit ca orele de curs să dureze 40 minute, cu pauze de 20 minute, pentru a evita conectarea elevilor la computer pe o perioadă lungă de timp.”

Ulterior, programul de studiu al elevilor de gimnaziu a fost prelungit la 4 ore de curs pe zi, cu o activitate zilnică de înviorare dimineața – o decizie luată în urma întâlnirilor periodice (desfășurate de asemenea online) dintre managementul școlii, părinți și profesori.

După vacanța de primăvară, programul s-a prelungit cu alte două ore, alocate efectuării temelor, sub supravegherea diriginților și cu sprijinul profesorilor de română, matematică și engleză. Celelalte discipline de studiu au intrat în orar prin rotație, ca să se poată încheia mediile de final de an.

Examenele, prioritatea principală

La clasa a VIII-a, programul elevilor a vizat în mod special pregătirea pentru Evaluarea Națională. La sfârșitul lui mai și începutul lunii iunie, cu restricțiile parțial ridicate, o parte dintre elevii din anii terminali – mai puțin de jumătate – au revenit la școală pentru pregătiri în vederea examenelor finale. Condițiile sanitare au fost stricte: acces separat pentru clasa a VIII-a, respectiv a XII-a, mască obligatorie, termoscanare la intrare, separatoare instalate între bănci și un program maxim de două ore la clasa a VIII-a, respectiv de trei ore la a XII-a. Ora de la clasă a fost transmisă în direct online către elevii care deciseseră să rămână acasă, profesorul putând astfel interacționa cu întreaga clasă.

Pentru cursurile derulate online, între 2 și 12 iunie școala Laude-Reut a organizat un program special, cu câte două ore de română și de matematică zilnic, în alternanță cu zilele în care s-au susținut simulări, atât la școală, cât și online.

Marea provocare: cum și ce se poate preda online

Pentru profesorii Laude-Reut, multe dintre instrumentele digitale pe care le-au folosit la clasă pe perioada suspendării cursurilor erau deja cunoscute: resurse precum filme, demonstrații și experimente video disponibile pe YouTube ori platforma de jocuri educaționale Kahoot. Altele au fost pilotate în premieră la clasă: Wordwall (modele de activități de la clasă), Linoit (panou foto), Asq (teste online scurte, de tip quiz), Learning Apps (resurse educaționale reutilizabile, de la prezentări la teste) etc. Unele astfel de instrumente, disponibile de mai multă vreme, dar cu un rol relativ marginal, au fost adoptate la nivel general, ca de exemplu platforme pentru videoconferințe sau biblioteci virtuale interactive.

Însă acestea nu au fost, de fapt, decât piese ale unui puzzle, asamblat de fiecare profesor în funcție de nevoile clasei sale. Ceea ce s-a făcut efectiv la ore a depins în mare măsură de aportul profesorilor, care s-au văzut nevoiți să creeze pe cont propriu, adesea în doar câteva zile, lecții virtuale cât mai complete, folosind toate resursele pe care le aveau la îndemână.

Deși fiecare cadru didactic a avut libertatea de a alege ce instrumente online să folosească la oră, baza software a fost comună. „O singură aplicație utilizată de toate cadrele didactice asigură acea continuitate și cursivitate absolut necesare la predare. Această aplicație comună le-a oferit și părinților șansa de a urmări parcursul orelor online”, afirmăp reprezentanții Laude-Reut.

Exact acest tip de platformă software, un Learning Management System (LMS, pe scurt), lipsește din școlile românești. Problema ține în primul rând de costuri. Există LMS-uri gratuite, open source, dar școlile nu au specialiști care să le implementeze – asta în cazul fericit în care au infrastructura de echipamente necesară, respectiv servere, rețelistică și calculatoare. Soluțiile comerciale „la cheie” vin la pachet cu asistență tehnică, însă costurile pot fi de zeci sau sute de mii de dolari, în funcție de complexitate.

Deficitul de resurse educaționale digitale de la nivelul întregului sistem de învățământ din România este evident. Atunci când a fost mai mare nevoie de ele, manualele digitale, bibliotecile virtuale, platforme educaționale online etc., anunțate periodic cu pompă, au lipsit cu desăvârșire.

În această privință, opinia managementului Laude-Reut este lipsită de orice echivoc: „Este o mare nevoie de o astfel de bază de date [cu resurse educaționale digitale, n.n.], dat fiind că este nevoie de mult timp dedicat căutarii sau creării acestor materiale. Toate disciplinele de studiu au nevoie de materiale special dedicate învățării online, de la studiul alfabetului și al scrisului de mână la cel al limbii și literaturii române, de la matematică și științe ale naturii până la muzică, mișcare, arte vizuale și abilități practice. Toate ariile curriculare sunt deficitare. Este nevoie de realizarea de resurse educaționale mai ales pentru partea de evaluare”, spune Tova Ben Nun-Cherbis.

Evaluarea online, o problemă încă nerezolvată

Cea mai mare dificultate cu care s-au confruntat școlile din România în această perioadă a fost, fără îndoială, evaluarea elevilor. Problema s-a pus cu atât mai acut cu cât suspendarea cursurilor a survenit exact înaintea intervalului rezervat, de obicei, pentru teste și simulări la clasă ale examenelor de final de ciclu.

În țările unde școala online funcționează în mod real, evaluarea online se face prin sisteme de tip „live proctoring”. Acestea pot certifica identitatea persoanei care se află în fața ecranului și îi oferă administratorului de test acces permanent la camera video și ecranul calculatorului candidatului, pentru ca acesta să fie supravegheat pe toată durata testului.

Nu e cazul în România. Chiar și școlile private ar avea dificultăți majore în a implementa astfel de sisteme. Astfel că profesorii au făcut maximum ce se putea face. Evaluarea a avut loc în mod tradițional: elevii rezolvau sarcinile de lucru, trimiteau poza cu rezolvarea, cadrul didactic corecta și/sau trimitea sfaturi pentru rezolvarea corectă, elevul refăcea tema și o retrimitea. Pe măsură ce elevii au stăpânit mai bine aplicațiile folosite, au fost introduse și variante de evaluare online, de exemplu Assignments (în Microsoft Teams). Una dintre soluțiile alternative a fost ca evaluările să se facă înlocuind temele cu proiecte de realizat acasă. „Evaluarea prin proiecte a fost foarte eficientă”, spune Ben Nun-Cherbis. „Pe de altă parte, evaluarea prin teme a consumat resurse uriașe de timp, iar cea prin teste sumative [recapitulative, n.n.] nu a fost realizată în perioada de învățare online decât la anumite materii și pentru anumite secvențe ale unui capitol, pentru că elevii mai mari se pot inspira din diverse surse chiar în timpul testării.”

Anexa 1

Casetă articol școala online

Număr de fișiere stocate în cloud: în prima săptămână de predare online, cantitatea de date stocată în serverul de cloud al Laude-Reut s-a dublat față de volumul stocat pe parcursul ultimelor 18 luni.

Data MB

09.03.2020 39.660

10.03.2020 41.816

11.03.2020 41.981

12.03.2020 64.743

13.03.2020 64.743

14.03.2020 64.743

15.03.2020 91.190

16.03.2020 91.196

Utilizarea platformei Microsoft Teams

• 105 zile

• 671 utilizatori

• 366 de echipe

• 195.806 mesaje private

• 64.163 mesaje publice

• 12.508 apeluri private

• 11.257 meetinguri MS Teams

• O singură zi fără meetinguri: 31 mai

• Cele mai multe meetinguri într-o zi: 273 (27 aprilie)

Anexa 2

Clasamentul liceelor private din București la bacalaureat 2020