Rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, a scăpat de dosarul Baza Cutezătorii în urma deciziei Curții Constituționale privind prescripția faptelor, se arată în minuta instanței de luni. În primă instanță, în urmă cu un an, în martie 2022, Costoiu fusese condamnat la 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu pentru că, în 2009, când era secretar de stat al Ministerului Educației, a semnat un document care a adus statului un prejudiciu de 10,79 milioane de euro, prin înstrăinarea bazei sportive școlare Cutezătorii.
În minuta instanței se arată că ”magistrații desfiinţează înscrisul intitulat „Act adiţional la contractul de locaţiune nr. 269 din 30 aprilie 2004” privind „Baza Cutezătorii”, semnat şi de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, înregistrat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sub nr. 16832 din 23 iunie 2009”. Este desființat contractul prin care Baza Cutezătorii rămânea la Fundația Dinu Pescariu, dar juriștii consultați de G4Media spun că nu este sigur ce presupune acest lucru și ce efect va avea decizia.
De asemenea, judecătorii i-au confiscat lui Costoiu suma de 267.577 euro (echivalent 1.248.487 lei), fiind menţinut sechestrul pe mai multe bunuri ale acestuia, până la recuperarea acestei sume.
Mihnea Costoiu a fost ales rector al Universității Politehnice din București pentru mandatele 2012-2016, 2016-2020 și 2020-2024. Din 2014 a fost senator PSD, iar între 2012 și 2014 a ocupat poziția de Ministru Delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică în Guvernul Ponta.
În martie 2018 a fost trimis în judecată, de către Direcția Națională Anticorupție, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. A fost acuzat pentru faptul că, în 2009, în calitate de secretar de stat în Ministerul Educației, a semnat un document care a adus statului un prejudiciu de 10,79 milioane de euro, prin înstrăinarea bazei sportive școlare Cutezătorii.
De ce se prescriu dosarele mai repede
Faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022 ca urmare a deciziilor CCR din 2018 și 2022.
Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.
Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.