Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, crede că politica celor trei scenarii, aplicată școlilor, este “corectă” și pune în context electoral discuția despre redeschiderea unităților de învățământ

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, fost ministru al Educației, a luat poziție, joi, în discuțiile privind situația școlilor închise din cauza pandemiei Covid-19. El apreciază, într-un comunicat de presă, că deciziile adoptate de ministerele Sănătății și al Educației sunt “corecte” și pune discuțiile privind posibila redeschidere a școlilor în context electoral, făcând trimitere la politicienii și partidele care cer reluarea cursurilor în sistem clasic.

Remus Pricopie apreciază că măsurile ce impun școala online acolo unde există o rată mare de infectare cu SARS-CoV-2 “sunt corecte”. În acest sens, el afirmă, fără să menționeze datele și cercetările pe care își bazează afirmațiile – așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul deciziilor și aprecierilor făcute de diverse autorități pe această temă – că ar exista “un risc crescut de contaminare” în cazul cursurilor clasice.

• El face, doar, trimitere la transportul elevilor, profesorilor și părinților către școală și la faptul că “e bine cunoscut faptul” că minorii nu ar respecta măsurile de prevenție. Remus Pricopie deduce, tot fără a prezenta date sau studii de specialitate care să-i susțină afirmațiile, că “menținerea școlilor deschise în comunitățile afectate de pandemie contribuie la escaladarea problemelor de sănătate publică, nu la reducerea lor, iar alternativa școlii online este singura rațională.”

Rectorul SNSPA contrazice, astfel, studii și practici aplicate în alte țări europene. Dar el apreciază că o comparație cu acestea ar fi utilă, numai dacă se ține cont și de faptul că, acolo, rata de incidență ar fi mai mare ca în România și chiar și acolo s-ar discuta trecerea în online.

Cercetările de până acum, considerate oricum a fi insuficiente de către specialiști citați de revistele de știință, sugerează în larga lor majoritate că școala are un rol nesemnificativ în răspândirea epidemiei, în special la nivelul claselor mici, dar și că închiderea școlilor mai mult dăunează copiilor. Exemple:

• Revista Nature: De ce școlile nu sunt, probabil, puncte de răspândire intensă Covid-19
• Multe guverne europene au decis să aplice restricții extinse în fața noului val pandemic, dar au păstrat școlile deschise până acum – Detalii în setul de linkuri de aici
• Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea școlilor, trebuie luate doar dacă sunt dovedit utile / Există foarte multe dovezi că astfel de măsuri mai mult dăunează celor mici

Mesajul lui Remus Pricopie:

“„Politica celor trei scenarii” (verde, galben, roșu), aplicată școlilor, pe timp de pandemie, este corectă. NU trebuie implicată educația în campanie electorală

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus PRICOPIE, fost ministru al educației (2012-2014), consideră că măsurile adoptate de către Ministerul Educației și Cercetării, în strânsă consultare cu Ministerul Sănătății, de a utiliza instrumentele online de învățare, în localitățile cu o rată mare de infectare cu SARS-CoV-2, sunt corecte.Totodată, rectorul SNSPA face un apel la responsabilitate, adresat politicienilor care doresc să implice școala în strategiile lor electorale, pe fondul pandemiei COVID19, și care solicită redeschiderea unităților de învățământ preuniversitar, indiferent de amploarea îmbolnăvirilor la nivelul fiecărei localități în parte.

Declarația rectorului SNSPA, prof. univ. dr. Remus PRICOPIE, cu privire la redeschiderea școlilor din Bucureşti și din țară, închise în contextul pandemiei:

„Sunt tot mai mulți politicieni și formațiuni politice care cer redeschiderea școlilor din toată țara și reluarea cursurilor în sistem clasic. Unii dintre aceștia utilizează inclusiv publicitatea online, susținută financiar cu bani din fondul de campanie electorală (deci și de la bugetul de stat), pentru a promova astfel de mesaje.

Așa cum nu am ezitat să-l critic public pe Ludovic ORBAN, atunci când a folosit inspectoratele școlare și anumite universități în negocierile sale politice, la fel nu ezit azi să spun că partidele și politicienii care doresc să implice școala în strategiile lor electorale, pe fondul pandemiei COVID19, greșesc profund.

Măsurile adoptate de către Ministerul Educației și Cercetării, în strânsă consultare cu Ministerul Sănătății, de a utiliza instrumentele online de învățare, în localitățile cu rată mare de infectare cu SARS-CoV-2, SUNT CORECTE. Cursurile clasice implică un risc crescut de contaminare, în condițiile în care, zilnic, avem milioane de elevi, părinți, profesori, personal didactic auxiliar și de serviciu care fac naveta către școală. De asemenea, este bine cunoscut faptul că minorii nu respectă cu rigurozitate măsurile de prevenție (ține de specificitatea grupei de vârstă), ceea ce face iluzorie ipoteza siguranței în școli, în cazul localităților cu multe cazuri COVID19. Prin urmare, menținerea școlilor deschise în comunitățile afectate de pandemie contribuie la escaladarea problemelor de sănătate publică, nu la reducerea lor, iar alternativa școlii online este singura rațională.

Comparația cu celelalte țări europene este utilă, dar numai dacă este realizată într-o manieră completă și obiectivă. Multe dintre țările menționate ca „exemplu” de raportare la școală (Franța, Marea Britanie, Germania, Italia etc.) au rate de incidență a infecțiilor COVID19 mult peste cifrele din România, raportat la populație, iar printre măsurile avute în vedere în viitorul apropiat se află și trecerea școlilor în online.

Pot să înțeleg că lupta politică este foarte importantă, dar nu pot să aprob lupta politică absurdă, fără decență, fără bun simț și cu costuri pentru toată lumea, inclusiv pentru politicieni. Fiecare are dreptul la opinii, iar părerile unora se pot bucura de multă simpatie și susținere. Dar, în timpul unei crize, ca cea prin care trecem acum, campania electorală nu este mai importantă decât încercarea de a combate cât mai eficient această pandemie. Trebuie să acceptăm, uniți și solidari, măsuri excepționale în vremuri excepționale, atunci când ele sunt raționale și se bazează pe date. Dar eficiența acestor măsuri depinde nu numai de capacitatea guvernului de a le adopta și implementa, dar și de modul în care fiecare dintre noi înțelege să acționeze în mod responsabil.””