Rectorii veșnici: Proiectul de lege care prevede că o persoană nu poate fi rector al aceleiași universități mai mult de 2 mandate, indiferent de întreruperi, a fost respins de Camera Deputaților

Proiectul de lege care prevede că o persoană nu poate fi rector al aceleiași universități pentru mai mult de 2 mandate, indiferent de întreruperi, a fost respins de Camera Deputaților, pentru că nu a întrunit numărul minim de voturi pentru o lege organică, 165. Aceasta este prima Cameră sesizată. Potrivit informațiilor Edupedu.ro, inițiativa de modificare a legii educației a întrunit 42 de voturi “pentru”, 25 “împotrivă” și 174 de abțineri. Același proiect de lege prevede și majorarea la 25% a ponderii studenților la alegerea rectorului.

Durată mandate rectori

• UPDATE Rezultatul votului electronic de astăzi, pe proiectul de lege care urmărește limitarea mandatelor rectorilor: Nu a fost întrunită majoritatea calificată, de 165 de voturi

Ce prevede proiectul de lege care a picat astăzi la Cameră

Proiectul de modificare a legii educației care a picat astăzi în Camera Deputaților, PL-x nr. 233/2019, a fost inițiat de USR.

• El prevede că “Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou proces de desemnare conform art. 209 alin. (1) lit. a) și b) și prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior sau al instituției succesoare în drepturi ale acesteia pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora“.

În prezent, legea educației în vigoare prevede că “Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.” Ceea ce înseamnă că rectorii care s-au suspendat pe perioada mandatelor, fie pentru că au fost miniștri ai educației, fie pentru orice alte motive, pot să candideze și la al treilea mandat.

Varianta inițială a Legii educației Funeriu-Miclea prevedea limitarea pe care USR vrea să o readucă acum în lege: 8 ani ca rector, maxim, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora. Articolul 213 din Lege a fost modificat de Guvernul Victor Ponta în anul 2014, prin Ordonanța de Urgență nr 49/2014 din 26 iunie. Ministru al Educației era la vremea respectivă Remus Pricopie, iar ministru delegat pentru învățământ superior şi cercetare Mihnea Costoiu.

La acea vreme, Consiliul Național al Rectorilor a dat un comunicat de presă în care saluta în termeni elogioşi această modificare, potrivit Hotnews.ro. “Schimbarile aduse legii educației ‘reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educație’”, arătau rectorii.

Forma inițială a articolului 213 era următoarea, în Legea educației 1/2011:

• “Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de
  întreruperile acestora.”

Inițiativa actuală a USR readuce articolul 2013, alin 7, aproape de forma sa inițială, aprobată în 2011, potrivit formei trimise la promulgare.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, modificarea din 2014 a creat o serie de controverse. Astfel că noţiunea de “mandate succesive, complete” a putut fi interpretată în sensul că orice suspendare din funcţia de rector reprezintă un temei pentru a nu considera mandatul respectiv complet, fapt care poate duce la o nouă candidatură din partea rectorului pentru un al treilea mandat. Mai mult, termenul “succesive” sugerează că în situaţia în care cele două mandate ale rectorilor nu sunt succesive, atunci există posibilitatea unor candidaturi ulterioare pentru obţinerea aceluiaşi post, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.

Pe 28 mai Comisia pentru Drepturilor Omului a dat aviz favorabil cu majoritate de voturi.

Tot pe 28 mai Comisia Juridică a dat aviz favorabil cu unanimitate de voturi.

Proiectul legislativ are ca termen de dezbatere şi vot final data de 26.06.2019. Camera decizională este Senatul.

Citește și:

• Andronizarea PSD-ului. Culisele unui vot PSD cot la cot cu USR, pe mandatele rectorilor, și cum a ajuns Andronescu să susțină ce prevedea legea Funeriu

• Studenții vor mai multă putere: cer ca votul lor să aibă o pondere de 25% la alegerea rectorilor. Cele mai mici procente, la universităţile cu profil medical

• Aritmetici pre-electorale – pornind de la o solicitare a ANOSR