Rectorii români care vor să profite de pe urma schimbărilor propuse în legea învățământului superior, cu ochii pe banii din PNRR - prezentați ca “oligarhie” în reputata publicație internațională Times Higher Education

Atitudinea multora dintre rectorii universităților din România care nu au luat poziție față de schimbările din proiectul legii învățământului superior, precum cele referitoare la mandatele nelimitate sau cele privind amnistierea plagiatorilor, a devenit subiect în presa internațională. Subiectul a fost tratat, săptămâna aceasta, în reputata publicație dedicată învățământului superior Times Higher Education, asociată rankingului internațional cu același nume, care citează critici români potrivit cărora conducerea universităților face loc unei “oligarhii” și unei “rețele speciale’ a rectorilor. Printre beneficiari este inclus și Sorin Cîmpeanu.

Amintim că, în momentul anunțării demisiei din funcția de ministru, Sorin Cîmpeanu a indicat faptul că va rămâne profesor, rector și senator: “Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator”, a scris el în anunțul de joi seară.

Cîmpeanu este prezentat în articolul THE, publicat înaintea demisiei sale și care nu face referire la acuzațiile de plagiat la adresa sa, prin prisma poziției sale de rector suspendat al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară – București și de președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, suspendările fiind valide pe perioada exercitării mandatului de ministru al Educației.

Potrivit sursei citate, “rectorii români se confruntă cu un val de critici dure pentru refuzul de a condamna schimbările care înlătură limita de două mandate pe care le pot avea” sau care “includ o amnistie a plagiatului în domeniul doctoratelor, precum și o slăbire a reglementărilor ce interzic rudelor candidaților să facă parte din comisiile de examene”.

THE îl citează pe Ciprian Mihali, conferențiar în cadrul Universității Babeș-Bolyai, potrivit căruia “avem o rețea foarte puternică de rectori, iar acești rectori sunt mai mult sau mai puțin implicați în politică”. El menționează o “oligarhie” a rectorilor apropiați lui Sorin Cîmpeanu și despre o “alianță foarte puternică între rectori și politicieni”.

În aceiași termeni este citat și Radu Vancu de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, care vorbește despre o “famiglia” și despre felul cum “universitățile sunt conduse ca o afacere de familie”.

Toate acestea, notează Times Higher, în condițiile în care conducerea universităților devine tot mai atrăgătoare în condițiile finanțărilor de peste 29 de miliarde de euro așteptate prin PNRR, dintre care o parte vor fi alocate cercetării și învățământului superior.

Potrivit THE, unul dintre puținii rectori care s-au pronunțat împotriva schimbărilor propuse prin proiectul de lege este Daniel David de la Universitatea Babeș-Bolyai. El este citat spunând că UBB va menține limita de două mandate. Tot el este citat spunând că, “în România, de obicei, cineva care este într-o poziție de putere nu este văzut ca un reprezentant al grupului, ci ca șef al grupului. Oamenii sunt obișnuiți mai degrabă să li se spună ce să facă, decât să aibă inițiativă”.

În privința propunerilor legislative de amnistiere a plagiatorilor, THE notează – în articolul publicat într-un moment în care cazul Sorin Cîmpeanu abia apăruse – că printre potențialii beneficiari se numără “mulți politicieni, inclusiv premierul Nicolae Ciucă, al treilea deținător al acestei funcții, din ultimul deceniu, care se confruntă cu acuzații de plagiat în teza de doctorat”.

Articolul (integral aici) se încheie cu un comentariu al lui Radu Vancu, potrivit căruia e o problemă de sistem, nu doar una academică, iar “sistemul încurajează deschis hoția. Nu doar că nu ești pedepsit, dar obții în mod fățiș privilegii prin furt”.