Rectorii lansează aprecieri și salutări pe linie la adresa Guvernului Orban, după reuniunea Consiliului Național al Rectorilor în care Sorin Cîmpeanu (PNL) a fost reales președinte CNR

Rectorii universităților au încheiat duminică seara reuniunea de la Brașov cu o rezoluție în care și-au exprimat pe larg aprecierile față de măsurile luate de Guvernul Orban, cu privire la învățământul superior. “Rectorii universităților românești au apreciat în mod deosebit inițiativa Guvernului” de decontare pentru măști și dezinfectanți, în valoare de 10 milioane de euro. “Plenul CNR apreciază de asemenea decizia Guvernului de ridicare a blocajului de 10%”. “Plenul CNR salută în mod special șansa generată de includerea universităților românești în Planul Național de Relansare și Reziliență”. Cu aceste salutări și aprecieri începe comunicatul CNR.

De remarcat că mulțumirile sunt lansate specific în numele rectorilor și al plenului CNR, în timp ce solicitările sunt formulate impersonal. De asemenea, solicitările nu au ca obiectiv obținerea unui beneficiu direct pentru studenți, ci de beneficii financiare pentru universități. 

Concret, rectorii cer cu 10 zile înainte de începerea anului universitar și după terminarea admiterii ca Executivul să le suplimenteze locurile finanțate de la buget pe ciclul licență; ceea ce înseamnă mai mulți bani dinspre guvern, pentru studenții deja admiși. 

În plus, Consiliul Național al Rectorilor mai cere ca banii care vin din alocarea bugetară per student să poată fi folosiți și pentru cheltuieli de capital, nu doar pentru salarizarea profesorilor, ca până acum. 

Când vine vorba despre problema spinoasă a căminelor studențești – care anul acesta vor găzdui cu până la 20.000 de tineri mai puțin din cauza măsurilor de distanțare – CNR cere tot de la Guvern “creșterea subvenției pentru cămine-cantine”, adică mai mulți bani care să le acopere cheltuielile cu căminele, amenințând voalat cu majorarea tarifului de cazare pentru studenții pe care îi așteaptă doar pentru anumite laboratoare și activități practice. Propunerea nu conține nicio soluție sau solicitare pentru cei 20.000 de studenți care nu vor avea anul acesta loc în cămine și va trebui să-și găsească loc de cazare pe bani proprii, la prețuri mult mai mari. 

Amintim că reuniunea CNR vine cu o săptămână înainte de alegerile locale.

La reuniunea rectorilor, Sorin Cîmpeanu – membru al Biroului Executiv al PNL – a fost reales președinte al Consiliului Național al Rectorilor, iar Mihnea Costoiu – senator PSD – a fost reales Secretar general al CNR. Detalii aici

Comunicatul integral al Consiliului Național al Rectorilor:

“Comunicat de presa/Rezoluția CNR – Brașov, 17-20 sept. 2020

Întâlnirea Consiliului Național al Rectorilor din 17 – 20 septembrie, organizată la Brașov în parteneriat cu Universitatea Transilvania, a inclus temele actuale care vizează deschiderea și desfășurarea anului universitar 2020-2021 în condiții optime, în contextul situației epidemiologice generate de pandemia Covid-19. S-au formulat propuneri de soluționare a problemelor semnalate de universități.

Concluziile reuniunii CNR reprezintă soluții pentru ca procesul de predare-învățare să se desfășoare în condiții de calitate, cu respectarea exigențelor academice, dar și a protocoalelor sanitare, în vederea asigurării dreptului la sănătate al studenților, al cadrelor didactice și al tuturor membrilor comunităților academice. Participanții prezenți la reuniunea CNR au formulat puncte de vedere, dar și o serie de solicitări adresate Executivului.

Menționăm că reuniunea CNR de la Brașov a fost precedată de o întâlnire a Biroului Permanent al CNR cu reprezentanții Guvernului, în data de 16 septembrie a.c.

Redăm sintetic punctele de vedere și solicitările formulate:

1. În condițiile în care majoritatea universităților și-au exprimat intenția de a deschide anul universitar în sistem hibrid, cu prezența fizică a studenților cel puțin la orele de aplicații, resursele financiare necesare pentru respectarea standardelor igienico-sanitare, dar și cele necesare asigurării accesului la educație, ating valori foarte mari. Astfel, rectorii universităților românești au apreciat în mod deosebit inițiativa Guvernului, anunțată în cadrul întâlnirii de către viceprim-ministrul Raluca Turcan, conform căreia vor putea fi decontate din fonduri europene, în limita a 60 de milioane de euro, cheltuielile efectuate de universități pentru achiziția de măști, dezinfectanți și dispozitive electronice pentru studenții aflați în dificultate din perspectivă economico-socială.
2. Plenul CNR apreciază de asemenea decizia Guvernului de ridicare a blocajului de 10% pentru instituțiile de învățământ superior la nivelul bugetului anului 2020.
3. Plenul CNR salută în mod special șansa generată de includerea universităților românești în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), ca promotori eligibili pentru a putea accesa fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul mecanismului de relansare și reziliență, considerând acest aspect esențial pentru susținerea sistemului românesc de învățământ superior.
4. Plenul CNR a luat act de disponibilitatea Guvernului pentru dialog în vederea modificării prevederilor Ordinului comun al Miniștrilor Sănătății și Educației, în spiritul adaptării la specificul învățământului superior, astfel încât să se clarifice procedurile aplicabile privind suspendarea cursurilor, regulile de urmat în situația identificării unor cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 în campusurile studențești, precum și definirea responsabilităților partajate între conducerea universităților și Direcțiile de Sănătate Publică. Se solicită, de asemenea, clarificarea procedurilor ce trebuie urmate în cazul persoanelor aflate în grupe de risc (studenți și cadre didactice), dar și flexibilizarea normelor pentru a fi aplicabile și în situații speciale, precum cele ale universităților vocaționale.
5. În condițiile în care numărul de studenți ce vor fi cazați se va reduce semnificativ ca urmare a restricțiilor impuse de nevoia de distanțare fizică în contextul situației epidemiologice, se solicită creșterea subvenției pentru cămine-cantine, pentru a evita, pe de o parte majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, pe de altă parte, acumularea de deficite bugetare semnificative, ținând cont de faptul că o serie întreaga de costuri pentru întreținerea căminelor va rămâne constantă în perioada următoare.
6. Constatând că anul acesta numărul de absolvenți de învățământ liceal cu diplomă de bacalaureat este mai mare decât în ultimii 4 ani, pentru a corela cifra de școlarizare cu realitățile existente, dar și cu obiectivele asumate de România în domeniul învățământului superior, se solicită suplimentarea numărului de locuri finanțate de la buget (la ciclul de licență). Suplimentarea trebuie sa aibă la bază o analiză realizată de Ministerul Educației și Cercetării din perspectiva nevoilor pieței muncii, cu accent pe domeniile prioritare de dezvoltare a României.
7. Având în vedere dubla misiune a universităților românești – de educație și cercetare –, în vederea asigurării predictibilității investițiilor în activități de cercetare, dezvoltare, inovare, cu beneficii directe la nivelul întregii societăți, se solicită înființarea unei linii de finanțare dedicate susținerii cercetării științifice din universitățile românești. Din perspectiva nevoii creșterii competitivității la nivel național, considerăm că este nevoie de o alocare bugetară națională a resurselor în sistem multianual pentru universitățile din România. Prioritizarea alocării multianuale a acestor resurse poate și trebuie să fie făcută în strânsă concordanță cu programele și strategiile naționale și europene, în așa fel încât să se asigure continuitatea abordării acestor strategii. Din punct de vedere tehnic, procedurile de evaluare-monitorizare se pot asigura de către structuri cu experiență în domeniu, precum UEFISCDI.
8. CNR propune Ministerului Fondurilor Europene să fie acceptat ca partener strategic în realizarea documentelor specifice programării bugetare 2021-2027, prin cooptarea unui grup de experți din mediul universitar, desemnați de CNR, care să facă parte din grupurile de lucru cu atribuții în elaborarea ghidurilor destinate proiectelor de creștere a calității învățământului universitar și cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) sau cu componente de CDI. Se vor identifica proiecte coordonate de Autoritatea de management (AM) din toate domeniile, pentru care se vor propune norme specifice instituțiilor de învățământ superior.
9. CNR propune să-și asume responsabilitatea de coordonare pentru programele care conțin investiții în vederea creșterii ofertei de educație și formare profesională pentru asigurarea echității sistemului, precum și a accesibilității, atractivității, infrastructurii educaționale universitare sau de CDI (administrator de grant). Evaluarea, monitorizarea precum și toate operațiunile asociate acestor proiecte ar putea fi asigurată de UEFISCDI, după modelul similar din PNCDI. Această procedură va permite pregătirea judicioasă, creșterea substanțială a gradului de absorbție, precum și complementaritatea și adiționalitatea cu politicile naționale în domeniul educației universitare și CDI.
10. CNR solicită modificarea legislației astfel încât să permită utilizarea sumelor alocate în finanțarea de bază pentru cheltuieli de capital, în beneficiul dezvoltării universităților românești, cu scopul îmbunătățirii condițiilor de studiu și viață universitară a celor aproape 500.000 de studenți din România.
11. CNR solicita Ministerului Finanțelor Publice clarificarea unor articole din Legea 500/2002 referitoare la instituțiile de învățământ superior.
12. În acord cu prevederile HG 327/2020, CNR solicită MEC aprobarea transformării unui număr de locuri deja atribuite fiecărei universități, în limita unui procent de maximum 1 %, în conformitate cu politicile proprii de dezvoltare, cu respectarea principiilor de finanțare, în urma unei analize privind gradul de ocupare.
13. CNR solicită clarificarea cadrului legal astfel încât să se asigure buna funcționare a învățământului postliceal /terțiar non-universitar.
14. CNR susține demersurile MEC în vederea modificării Metodologiei de primire la studii și școlarizare a cetățenilor străini, în sensul facilitării înmatriculării acestora și în baza documentelor autentificate transmise prin mijloace electronice. Universitățile și-au manifestat disponibilitatea de a prelungi perioada de înmatriculare a bursierilor statului român ca urmare a obținerii vizei de studii cu întârziere, în condiții de pandemie.
15. CNR solicită MEC analiza posibilității ca bursierii statului român să poată studia și la programe de studii cu predare în limbi străine.”