RECORD Românii plecați la muncă în străinătate au trimis anul trecut acasă 4,3 miliarde de dolari, adică 2% din PIB sau 880 de lei pentru fiecare locuitor

6.602 vizualizări
Banii trimişi de românii din străinătate
Banii trimişi de românii din străinătate. SURSA: pixabay.com
Sumele trimise de românii din Diaspora, majoritatea plecați la muncă în afara granițelor României, sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale. Raportat la PIB-ul de 211,8 miliarde de dolari pe care România l-a avut în 2017, suma înseamnă 2,03% din PIB. Este cea mai mare valoare a remitențelor (bani primiți de către familiile celor plecați, de la membri ai gospodăriilor lor, care nu mai au domiciliul în țară) primite de România până acum, în istoria recentă.

În perioada cu cea mai mare migrație, anii 2007-2008, sumele erau în jurul a 1,6 miliarde de dolari, a urmat apoi un declin care coincide cu perioada de criză financiară și economică ce a cuprins toată Europa și Statele Unite. Apoi nivelul sumelor a început să crească și a ajuns pentru prima dată la peste 4 miliarde de dolari, în 2017, după cum se vede în graficul de mai jos. Suma este echivalentă cu 2% din PIB, adică atât cât a fost bugetul Apărării anul trecut. Dacă am calcula câți bani revin pentru fiecare dintre cei 19,5 milioane de locuitori, înegistrați oficial cu reședința în România la 1 ianuarie 2018 de către Institutul de Statistică, ar reveni 880 de lei pentru fiecare.

Banii trimişi de românii din străinătate

Impactul banilor trimiși de românii din străinătate asupra dezvoltării

Mișcarea populației, mai ales migrația, este un fenomen global. Migranții au o contribuție foarte importantă în ambele țări – atât în cea care-i găzduiește, cât și în țara lor de origine. Românii sunt considerați migranți economici, pentru că au ales să plece voluntar din țara lor și să caute premisele unui trai mai bun, să-și îmbunătățească astfel viitorul lor și al familiilor lor.

Banii trimişi de românii din străinătate: cât de mult influenţează consumul

Banii trimiși acasă de ei influențează creșterea consumului (consum pe care se bazează în cea mai mare măsură creșterea economică din ultimii ani a României), dar și emanciparea socială, dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea atitudinii civice (remitențe sociale). ”Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste
1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români. În 2014, remitențele în România au reprezentat 1,7% din PIB”, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de Statistică.

”Volumul crescut al remitențelor a fost observant de-a lungul timpului și impactul acestora în creșterea economică a unei țări a fost studiat de specialiști în economie, s-a demonstrat că efectul remitențelor în dezvoltarea economică a unei țări depinde de cum sunt acestea folosite în țara de destinație: investiții, consum, educație, sănătate, etc. Un efect pozitiv al remitențelor a fost observant și în reducerea sărăciei. Migranții și familiile acestota sunt expuși unui risc mai mare al sărăciei, datorită lipsei istoricului financiar, excluziunii fi nanciare și a veniturilor mici”, mai notează autorii studiului citat.

FOTO: pixabay.com


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Generația 2024 – ultima fără clasa pregătitoare. 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns la Bacalaureat, adică peste 60.000 de elevi, cu 10 mii mai mulți față de anul trecut

Peste 60.000 de elevi care au început în urmă cu 12 ani clasa I nu s-au înscris în acest an la bacalaureat, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza datelor publice…
Vezi articolul

Două din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare – Studiu și infografic Salvați Copiii

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea…
Vezi articolul