Cum afectează lipsa de predictibilitate actul didactic și capacitatea elevilor de asimilare și dobândire a cunoștințelor sau care sunt proiectele europene în curs de implementare și ce efecte ar trebui să aibă asupra Educației, sunt două dintre temele de dezbatere la conferința online de miercuri, ora 15:00, organizată și transmisă live de Edupedu.ro și G4Media.ro și pe paginile lor de Facebook.
- Acțiunea este co-finanțată de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication).
Promisiunile pentru reformă sunt singurele care persistă în România, în ciuda cadrului european care încurajează statele membre să-și modernizeze și eficientizeze sistemele de educație. Există finanțări potențiale și planuri pentru acestea, dar nu avem încă niciun cadru legislativ pus la punct și nici valorile pe care să construim puse într-un cadru juridic gata pentru aplicare.
Contrar declarațiilor publice, nu există o prioritate pentru Educație, sub nicio formă a acesteia. Digitalizarea s-a oprit, după un prim an în care s-au investit sume importante în instrumente și creare de clase virtuale. La 2 ani de la semnarea proiectelor cu finanțare europeană, nu avem rezultatul atribuirii pentru Biblioteca școlară virtuală – un hub de resurse educaționale deschise.
În prima testare inițială organizată sistematic, cu subiecte standardizate, la nivelul unui județ, din perioada pandemiei, decalajele descoperite s-au adâncit față de cele arătate de alte testări interne și internaționale pre pandemie. Rezultatele acestui proiect au fost, însă, ignorate la nivel național de autoritățile din Educație, nefiind continuate sau măcar promovate demersurile de testare și de diagnosticare.
La fel se întâmplă cu studiile elaborate de organizațiile neguvernamentale care își pun la bătaie propriile bugete pentru analize ample ale fenomenelor sociale din învățământ și mai apoi din piața muncii, cu origini în educația precară sau neadecvată. Acestea trag semnale de alarmă, autoritățile declară că sunt îngrijorate și asta este tot ce rămâne în urmă.
Măsurile propuse pentru reformă sunt bazate pe consultări publice, nu pe date științifice și pe analiza acestora. În tot acest context, există proiecte cu finanțare europeană care acum încep să contureze și să alimenteze nevoia de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, ori pregătirea funcționarilor din școli pentru derularea unor proiecte europene.
De multe ori legătura școală-comunitate lipsește, iar acolo unde apar insule de bună practică, exemplele nu sunt validate, preluate și scalate de autoritățile centrale la nivel național.
Investiția în educație este singurul proiect pe termen mediu și lung care poate asigura prosperitatea economică și socială, o arată OECD, Comisia Europeană, Parlamentul European și toate organizațiile mondiale și continentale de prestigiu.
Eurodeputați, reprezentanți ai autorităților centrale și locale sunt invitați, antreprenori din domeniul EdTech, cadre didactice și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care derulează programe sociale și educaționale în școli și în comunități sunt invitați să contureze realitatea de la care și spre care ar trebui să „ReConstruim EdUcația”.
Agenda dezbaterii:
15:05 – 15:20 Victor NEGRESCU, europarlamentar, membru în grupul S&D, vicepreședinte Comisia pentru Educație și Cultură a Parlamentului European
Măsuri legislative europene și cadrul financiar – mai ales pe indicatori importanți pentru România cum ar fi abandonul și eșecul școlar pentru educație. Inițiative depuse / implementate în ultimii doi ani, de pandemie. Autoritățile române au solicitat / primit asistență de la instituțiile europene?
15:20 – 15:35 Mircea HAVA (tbc), europarlamentar, membru în grupul PPE, membru Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European
Alocări bugetare la nivelul UE pe educație – investiția în educație și dezvoltare educațională prin proiecte europene – radiografia bugetului: ce procent din bugetul european este alocat educației și pe ce segmente principale. Pe ce linii de finanțare poate România să atragă bani pentru dezvoltare în educație și pentru dezvoltare comunitară?
15:35 – 15:50 Maria Ștefania MANEA, secretar de stat, Ministerul Educației
Proiecte cu finanțare europeană în educație, dezvoltate pe termen scurt și mediu și impactul acestora
15:50 – 16:05 Luciana ANTOCI, inspector general și Cristian PRAVĂȚ, profesor de matematică, inspector general adjunct, Inspectoratul Școlar Județean Iași
Studiu de caz: prima testare inițială standardizată din România în plină pandemie: Peste 70% dintre elevii din județ nu au luat nota 5 la Matematică, iar în mediul rural doar unul din 10 a luat peste 5 / Decalaj semnificativ între rezultatele obținute de elevii din mediul urban față de elevii din mediul rural
16:05 – 16:20 Sergiu ARSENE, primar, comuna Bod, județ Brașov
Implicarea autorităților locale pentru dezvoltarea educațională a comunității: proiecte concrete și oportunități / propuneri (primul campus școlar din mediul rural, e-village)
16:20 – 16:35 Alexandru HOLICOV, fondator Adservio
Digitalizarea educației și utilitatea soluțiilor digitale în școli / Debirocratizare în digitalizarea școlilor Pilotarea catalogului digital exclusiv în 248 de școli – experiențe și recomandări
16:35 – 16:50 Cătălin CIUPALĂ, profesor de matematică, Colegiul Național Andrei Șaguna, Brașov
Laboratorul de Realitate Virtuală: spațiu interdisciplinar de învățare (matematică, fizică, geografie, anatomie sau astronomie – vizualizare 2D sau 3D). Platforma Colegiului Național Andrei Șaguna – EduAS – pentru autoverificare și învățare, un concept inovativ și unic
16:50 – 17:05 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România
Studiu Costul Educației: 700% este randamentul investiției în educației, 1,36 de lei ar câștiga statul dacă în loc de un șomer ar produce un absolvent de studii superioare
17:05 – 17:20 Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții prin comentarii LIVE / Concluzii și pași de urmat
Dezbaterea va fi moderată de Mihai PETICILĂ, fondator și publisher Edupedu.ro.
Temele dezbaterii:
- Cum afectează lipsa de predictibilitate actul didactic și capacitatea elevilor de asimilare și dobândire a cunoștințelor
- Decalaj semnificativ între rezultatele obținute la testarea inițială standardizată de elevii din mediul urban față de elevii din mediul rural
- Măsuri legislative europene și cadrul financiar – inițiative europene și naționale
- Investiția în educație și dezvoltare educațională prin proiecte europene – radiografia bugetului european pe 2022
- Rolul noilor tehnologii în educație pentru formarea skill-urilor viitorului la elevi și studenți
- Proiectele europene în educație implementate cu succes în România
- Implicarea autorităților locale pentru dezvoltarea educațională a comunități
- Digitalizarea educației și utilitatea soluțiilor digitale în școli
- Randamentul investiției statului în educație
—————————
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.