Recomandări pentru copiii refugiați din Ucraina și pentru cei care le asigură educația în țara-gazdă, pe baza experienței crizei refugiaților din Mediterană – expert britanic

329 de vizualizări
Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.com
Activitățile sociale sunt utile, dar nu pot înlocui școala, în condițiile în care întreruperea învățării poate fi sursă de traumă pentru copiii refugiați din Ucraina, confruntați deja cu separarea familială și care au fost poate chiar martorii conflictului armat, atrage atenția un expert britanic, pe baza experienței crizelor umanitare de la Mediterană, din ultimul deceniu. Acesta face, pe blogul Institutului pentru Educație al University College London, o serie de recomandări atât pentru familiile cu copii refugiate din calea războiului, cât și pentru cei care îi primesc și le oferă servicii educaționale.
  • Recomandările sunt făcute de Brad Blitz, profesor de politici internaționale în cadrul Institutului pentru Educație al UCL – Facultatea de Educație și Societate, care a lucrat în cadrul proiectelor de primire a refugiaților în Marea Mediterană și Afghanistan.

Potrivit acestuia, persoanele care iau calea refugiului este bine să aibă acces la copii ale documentelor de identitate, documente medicale și, în cazul elevilor, la documentele ce atestă școlarizarea sau calitatea de student, care pot fi încărcate pe sisteme securizate de email sau de stocare.

Copiii, mai arată el, au nevoi specifice, ce țin inclusiv de trauma produsă de separarea familiilor, de starea de război și de întreruperea activităților școlare. Din acest punct de vedere, el arată că activitățile sociale organizate pentru copiii refugiaților în Grecia, de exemplu, sunt de ajutor, dar nu pot înlocui școala, iar țările gazdă ar trebui să depună eforturi pentru a reduce cât se poate de mult perturbarea educației acestor copii și pentru a-i integra la nivel local.

“Trebuie să ne amintim că printre refugiați vor fi profesori ucraineni, care au cea mai bună pregătire pentru a-i ajuta pe copiii refugiați și pentru a organiza o tranziție de la un sistem la altul”, notează autorul citat. El semnalează că școala îi ajută și pe părinți, deoarece le oferă timp pentru a-și manifesta suferința fără să aibă copiii în preajmă, dar și să-și vadă de propriile nevoi.

Profesorul mai atrage atenția asupra unei nevoi aparte: conflictul din Ucraina este unul identitar, în care Vladimir Putin încearcă să șteargă identitatea politică a unui stat suveran. Iar în aceste condiții serviciile de educație asigurate de țara gazdă ar trebui să insiste pe identitatea distinctă a Ucrainei și pe tradițiile democratice, păstrând activități istorice, culturale și sociale, după cum sunt ele împărtășite de refugiați în general și de profesorii refugiați în particular.

Recomandările complete ale lui Brad Blitz.

Foto: © Tutye2001 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

“Este uimitoare capacitatea domnului Pleșa – care are 92 de ani – de a reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu”, scrie Emilia Șercan într-o analiză a scrisorii prin care ministrul își justifică plagiatul

Jurnalista Emilia Șercan a analizat în detaliu scrisoarea pe care Ministrul Educației a prezentat-o azi ca fiind a profesorului Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat. În…
Vezi articolul

Matematica și motivul notelor mici, la subiecte mai simple decât acum 10 ani – Oana Moraru: Ora de matematică trebuie să fie oră de formare a gândirii logice, nu de bifat file de exerciții

“Unul din motivele pentru care gândirea logico-matematică nu se mai dezvoltă suficient la copiii noștri și avem din ce în ce mai mulți elevi cu dificultăți reale la gimnaziu sau…
Vezi articolul