În vacanța neprevăzută de două săptămâni de pe 25 octombrie până pe 5 noiembrie, elevii se pot dezlipi ușor de programul de care abia se agățaseră timp de o lună (pentru cei mai norocoși care nu au avut clasa/școala închisă din cauza ratei de incidență ori, mai apoi, din cauza unor cazuri de infectare cu Covid-19). Însă, organizarea timpului și stabilirea unui program de activități, dacă nici școală online nu se face, sunt esențiale în zilele care vor urma, indiferent de ciclul de învățământ. Câteva propuneri de lecturi, mai jos în articol, ne vor ajuta să ne menținem ritmul recent format, pentru copiii din clasele P-IV, elevii de gimnaziu, liceu, și chiar și recomandări de cărți pentru profesori.
Textele propuse nu fac parte dintr-o programă școlară anume, însă notez că, în aceste săptămâni în care copiilor le este greu să înțeleagă de ce au de stat acasă (din nou) după doar o lună de școală, lecturile recomandate sunt de detensionare. Nu veți întâlni de tipul “Neamul Șoimăreștilor”; se recomandă școlar. De precizat că nici măcar Teleșcoala nu va mai fi difuzată în aceste două săptămâni de vacanță. Programul emisiunilor de pregătire pentru cei care susțin examenele de la finalul clasei a opta / de Bacalaureat a fost înlocuit cu episoade din seriile de filme “Pistruiatul” și “Cireșarii”.
- Poveștile din listă pot fi cel mai bine înțelese, pentru copiii mici (clasele P-III), dacă sunt citite alături de un adult, într-un exercițiu în care să poată pune întrebări legate de cuvinte sau expresii abia cunoscute, din texte. Dacian Dolean recomanda, într-o analiză pentru EduPedu.ro, în 30 martie 2020, că părinții – în “era distanțării sociale” – pot petrece timp împreună alături de copil citind, seara, în formarea unui exercițiu care să țină ca obicei sănătos, de durată.
Povești și cărți pentru ciclul primar + joacă și mișcare!
Clasele Pregătitoare – a II-a:
- “Câți ani ai?”, de Grigore Vieru: o poveste pentru chiar și cei sub 6 ani, despre trecerea timpului și ce pot lăsa oamenii pe Pământ, însă simplă și ilustrată exemplar.
- “Cel mai fain uriaș din oraș”, de Julia Donaldson: o învățătură de la un uriaș simpatic, despre cât de bine e să fii bun cu cei din jurul tău, mai ales la nevoie. Ușor de citit.
- “Miriapodul hoinar și alte povești”, de Adina Popescu: castele de înghețată, dinozauri prietenoși, miriapozi hoinari, într-o magie distinctă de lumea plictisitoare.
- “Noile aventuri ale lui Habarnam”, de I.P. Nosov: Habarnam continuă să facă pozne: își construiește o bicicletă cu roți pătrate și își uită prietenul cel mai bun în cabina roții de la bâlci. Este continuarea “Aventurilor lui Habarnam”, care este călătoria personajului în lumea prichindeilor. La finalul ei, învață și să citească.
- “Caută-ți prietenii!”, de Ramona Ciobanu: gașca de animale din savană pleacă în căutarea familiei de baobabi, într-o lume – ca în cărți – în care totul curge frumos, deschis.
- Plus alte cărți care se găsesc în pachete pentru diverse niveluri sau clase, precum: “Omulețul din turtă dulce”, “Greierele și furnica”, “Povestea unui om leneș”, “Fata babei și fata moșului”, populare, reeditate, cu ilustrații.
Clasele III-IV:
- “Clementina”, de Sara Pennypacker: este acea fată care nu prea stă locului și care, pentru spectacolul de dans step, își lipește capace de la sticle pe pantofi, sub călcâi.
- “Croitorașul cel viteaz”, de Frații Grimm: o scurtă poveste despre tenacitate.
- “Crăiasa Zăpezii”, de Hans Christian Andersen: un text mai lung și cu destule întâmplări, structurat pe mai multe povestiri, însă captivant.
- “Întoarcerea lui Arpagic”, de Ana Blandiana: despre lumea necuvântătoarelor care, totuși, știu să citească, iar legumele au sentimente.
- cărțile lui Roald Dahl: “Daniel, campionul lumii”, “Matilda”, “Vrăjitoarele”, “Marele uriaș prietenos” etc.
Pentru elevii de gimnaziu
“Clasele V-VI:
- “Bătrânul din lună”, de Grace Lin
- “Dumbrava minunată”, de Mihail Sadoveanu
- “O buclă în timp”, de Madeleine L’Engle
- “Recreația mare”, de Mircea Sântimbreanu
- “Istoria lui Răzvan”, de Horia Corcheş
- “Harun şi marea de povești”, de Salman Rushdie
- “Val şi cetatea sufletelor”, de Ana Alfianu
- “Vântul bate la uşă”, de Madeleine L’Engle
- “Sumki”, de Amos Oz
- “Emil și detectivii”, de Erich Kastner
- “Visătorul”, de Ian McEwan
- “Confesiunile unui prieten imaginar”, de Michelle Cuevas
- “Cui i-e frică de computer?” – coord. Liviu Papadima
- “Care-i faza cu cititul?”
- “Ce poți face cu două cuvinte?”
- “Uite cine vorbește” (juniorii)
- “Cui i-e frică de computer?” (juniorii)
- “Umbra vântului”, de Carlos Ruiz Zafon
- “Pulbere de stele”, de Neil Gaiman
- “Darul lui Jonas”, de Lois Lowry
- “Charlie și fabrica de ciocolată”, de Roald Dahl
- “Cum să faci să nu citești în vacanța de vară”, de Tommy Greenwald
- “Negustor de pești”, “Un vocabular literalmente bogat”, “Elev”, “Recreația mare” – de Mircea Sântimbreanu.
Clasele VII-VIII:
- “Cititorul din peșteră” – Rui Zink
- “Emil și detectivii” – Erich Kastner
- “Minunea” – R.J. Palacio
- “Ferma animalelor” – George Orwell
- “O scurtă istorie a lumii” – Ernst H. Gombrich
- “Zece negri mititei” – Agatha Christie
- “20.000 de leghe sub mări” – Jules Verne
- “Poveste fără sfârșit”, “Momo” – Michael Ende
- “Lungul drum către Santa Cruz” – Michael Ende
- “George și cheia secretă a universului” – Lucy și Stephen Hawking
- “Jocul culorilor”, “Unde se varsă Nilul?”, “La telefon” – Mircea Sântimbreanu
- “Inimă de cerneală”, “Cavalerul Friensbart și dragonul său”, “Monstrul planetei albastre” – Cornelia Funke
- vol. “Care-i faza cu cititul?”
- “Poveste despre dragoste și întuneric” – Amos Oz
- “Umbra vântului” – Carlos Ruiz Zafon
- “Dacă într-o noapte de iarnă un călător” – Italo Calvino”, recomanda, în 2019, pentru EduPedu.ro, profesoara de limba română Ecaterina Stanca, potrivite și în vacanța aceasta.
- “Lecția pinguinului”, de Tom Michell: o întâlnire între un profesor englez venit să predea în Argentina anilor 1970, la doar 20 și ceva de ani, și un pinguin salvat de pe plajă care îi oferă cea mai frumoasă lecție din anii lui de profesor pe continentul sud-american.
- “Biletul de loterie”, de Michael Byrne: despre încrederea în persoane atunci când ești orfan și ai de partea ta doar un câine și un bilet de loterie al cărui câștig atârnă de câteva zile în care poți să îl revendici.
Și, de ce nu, lecturi care pot ajuta la rezolvarea cerinței 9 de la Subiectul I din testul de română de la examenul Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a, unde candidații au de rezolvat următorul tip de exercițiu: “Asociază cu un alt text literar fragmentul din “…” de autorul “…”, prezentând, în 50 – 90 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele” – de 6 puncte. Pot fi citite într-un timp scurt.
Aici, lista de sugestii stă astfel, în funcție de ce teme pot atinge textele, în funcție de textul-reper pentru comparație:
- Poezii (texte lirice):
- tema naturii: “Toporași”, “Macii” – de Magda Isanos, “Lacul” – de Mihai Eminescu, “Malul Siretului” – de Vasile Alecsandri
- tema copilăriei, a jocului: “Caisul”, “Salcâmi” – de Magda Isanos
- tema iubirii: “Izvorul nopții” – de Lucian Blaga, “Evocare”, “Emoție de toamnă” (tema naturii, a iubirii, singurătatea) – de Nichita Stănescu
- Proză (texte narative):
- basme: “Prâslea cel voinic și merele de aur” (tema prieteniei, elemente fabuloase), “Aleodor împărat” (tema prieteniei cu animalele ajutătoare), “Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” (tema timpului ireversibil)
- texte de Caragiale: “Două loturi” (tema celui care vrea să își depășească condiția, dar are ghinion), “Inspecțiune”, “Domnul Goe”, “O scrisoare pierdută” – fragmente
- tipologii de personaje: fragmente din “Mara” – de Ioan Slavici (femeia care își crește singură copiii, cu empatie), “Hagi Tudose” – de Barbu Ș. Delavrancea (zgârcitul)
- tradiții românești: “Gura satului” – de Ioan Slavici
- tema școlii: “Recreația mare” – de Mircea Sântimbreanu, “Cișmigiu et. Comp” – de Grigore Băjenaru
- tema jocului, fericirea, copilăria: “Amintiri din copilărie” – de Ion Creangă, “Matilda” – de Roald Dahl
- tema naturii: “Pădurea copiilor” – de Tudor Arghezi, “Dumbrava minunată” – de Mihail Sadoveanu (dar și tema copilăriei și a aventurii)
- tema prieteniei: “Inocenții” – de Ioana Pârvulescu, “Accidentul” – de Mihail Sebastian
Pentru liceu
Clasele IX – X:
- “Europolis”, de Jean Bart: despre o comunitate de oameni modești cu așteptări mari; acțiunea – plasată în Sulina, jud. Tulcea, pe la 1940.
- “Concert din muzică de Bach“, de Hortensia Papadat-Bengescu: societatea românească din Capitală, după Primul Război Mondial – mondenă, complicată, zbuciumată. Cu trabucuri, averi, bulevarde și saloane.
- “La țigănci”, de Mircea Eliade: o nuvelă fantastică; dacă nu ai mai citit până să intri la liceu nuvele fantastice, încearcă povestea profesorului de pian Gavrilescu care intră vara într-o casă dintr-o mahala bucureșteană și iese după cel puțin 8 ani (câteva minute?) afară, cum ne-cum.
- “Pânza de păianjen”, de Cella Serghi: întâmplări care trec prin Bucureștiul interbelic și pe la Balcic (Bulgaria). Doina Slavu, protagonistul, își notează în detaliu povestea dinamică de viață și de dragoste.
- “Povestiri orientale”, de Marguerite Yourcenar: pasiunea orientului – legende, basme, mituri din extremul orient, povești cu tâlc sau cu rigiditatea unei învățături fundamentale. Vezi și “Arcașul fără arc”, de Ștefan Liiceanu.
- “Invitația la vals”, de Mihail Drumeș: abia intrați la liceu, puteți citit cartea de față care face trimitere la studenție 🙂 și la povestea de dragoste dintre Tudor și Micaela. Un text pentru maturizare.
Clasele XI – XII:
- “Bătrânul și marea” (nuvelă), de Ernest Hemingway: Bătrânul pescar încearcă să își rejustifice existența, însă peștele pe care vrea să îl prindă și rechinii care îi termină câștigul greu obținut înseamnă bătălia omului cu existența, metaforic.
- “Magicianul”, de John Fowles: magicianul Moris Conchis îl atrage în lumea lui pe profesorul de engleză Nicolas Urfe; acțiunea e plasată în Grecia, însă se ajunge în diferite jocuri cu măști și de manipulare a istoriei cunoscute.
- “Despre destin. Un dialog…”, corespondențe Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu: 10 scrisori desprinse dintr-o prietenie mai lungă de 40 de ani; despre, bineînțeles, destin, discipoli și maeștri, experiențe de viață, cu seriozitate și deopotrivă umor.
- “Creionul de tâmplărie”, de Mircea Cărtărescu: autobiografia lui Mircea Cărtărescu, scrisă ca o poveste (este o poveste!); tot ce a contribuit la el ca om: familie, școală, scriitori, conferințe.
- “Micul prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry: nu pot să omit Micul Prinț pentru că acum merge citită, nu prea în gimnaziu. Acum ești în formă să îi înțelegi dedesubturile, de un rafinament teribil de prezent.
- “Pelinul negru”, “Cartea reghinei”, “Tot înainte”, de Ioana Nicolaie: excelentă saga de familie; existența unei fete și provocările vieții, în tăcere, comunism, în spații mitice în sine.
În plus, pentru profesori – cărți de știință în limba română (preluate dintr-un articol din februarie 2019)
“După părerea mea, prestația pedagogică a oricărui profesor are șanse să se amelioreze considerabil dacă va cunoaște, va înțelege și va reuși să-și construiască demersul pedagogic plecând de la cele mai corecte (sau măcar de la cele mai plauzibile) informații și teorii științifice. Ușor de spus, destul de greu de făcut.
Greu pentru că nu e chiar floare la ureche să navighezi în oceanul de produse cu pretenții științifice de care este saturată piața cărții și, într-o măsură și mai mare, piața virtuală. De asemenea, pentru că există prea puțini oameni moderați și credibili printre formatorii pedagogici, împărțiți cel mai adesea în tabăra celor care livrează pseudoștiință pe pâine și a celor care somează profesorimea, cu o sprânceană ridicată, să facă apel la știință pentru că “lucrurile sunt clare” și “studiile spun limpede că”.
Nu în ultimul rând, s-o spunem pe șleau, pentru că nici profesorii nu mai citesc ca pe vremuri (citeau mai mult pe vremuri?). Nu e atunci de mirare că mulți profesori renunță fără regrete la ideea de a căuta informația științifică relevantă, pe considerentul că știința se schimbă , „lasă, dragă, că nici știința asta nu oferă nimic clar” și, horribile dictu, “părerile sunt împărțite”.
Drept pentru care m-am gândit că ar fi binevenit un articol scurt care să prezinte zece titluri în limba română, ușor accesibile oricui și care, puse la un loc, oferă un background intelectual realist cu privire la natura ființelor umane, la provocările perene ale speciei, dar și la provocările momentului. Am ales doar cărți traduse, pentru că aș vrea ca această listă să poată fi accesată de cât mai mulți colegi”, scria profesorul de filosofie Doru Căstăian.
Steven Pinker, Cum funcţionează mintea
Allfa, Bucureşti, 2009. O prezentare masivă şi sintetică a felului cum funcţionează mintea umană, scrisă de unul dintre cei mai importanţi psihologi ai lumii. Dacă citiţi în engleză, recomand cu tărie şi The Blank Slate.
Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă
Publica, Bucureşti, 2012. Sinteza muncii de câteva decenii realizate de psihologii Daniel Kahneman şi Amos Tversky în domeniul psihologiei deciziilor. O carte esenţială, chiar dacă unele dintre descoperirile lor nu au putut fi replicate. Este şi o sursă inepuizabilă de idei pentru activităţi practice la clasă, care să fie uşor de construit şi cu impact mare.
Antonio Damasio, Eroarea lui Descartes
Humanitas, Bucureşti, 1994. O carte profundă despre raportul dintre emoţie şi raţiune, scrisă de unul dintre cei mai importanţi neuroscientists ai lumii. Utilă în special pentru chestionarea unor dogme cu rădăcini filosofice despre care nu ne-ar trece în mod normal prin cap că ar putea fi puse sub semnul întrebării.
David Eagleman, Creierul. Povestea noastră
Humanitas, Bucureşti, 2018. Una dintre cele mai sintetice şi mai haioase prezentări ale creierului omenesc şi paradoxurilor sale.
Vezi cele 10 recomandări pentru profesori aici.
Unde poți găsi cărți gratuite în format .pdf, puse la dispoziție de edituri
Am găsit cărți gratuite în format .pdf, încărcate pe platforme proprii de edituri, aici:
a. Biblioteca Virtuală Humanitas