Consiliul Național al Rectorilor a cerut, miercuri, universităților, printr-o rară intervenție a sa în dezbaterile publice, să ia măsuri clare împotriva hărțuirilor sexuale, pe care să le „identifice” fără întârziere, dar „în conformitate cu prevederile legale”. Ministra Ligia Deca le-a cerut, la rândul ei, „sancțiuni aspre” în astfel de cazuri. CNR le mai solicită universităților „proceduri eficiente pentru raportarea și investigarea” abaterilor. Or, în acest moment, universitățile sunt blocate să folosească un instrument-cheie pentru raportarea abuzurilor chiar printr-o Hotărâre a Guvernului Ciolacu, elaborată de ministerul Ligiei Deca, anume cea referitoare la Codul-cadru de etică și deontologie universitară. Acesta a scos efectiv în afara legii, din primăvară, analiza sesizărilor anonime la comisiile de etică ale instituțiilor de învățământ superior.
- Problema modului cum se fac sesizările referitoare la abuzuri și hărțuire sexuală în universități a fost adusă din nou în discuție după dezvăluirile cu privire la profesorul Alfred Bulai de la SNSPA. Între altele, reprezentantul studenților din această universitate era citat, marți, că acolo „orice sesizare anonimă este respinsă din start”. În ancheta inițială Snoop.ro se menționa, de altfel, că „în prezent, victimele nu știu cui să se adreseze. Site-ul universității nu oferă un contact pentru Secretariatul Comisiei de Etică, unde ar trebui depuse sesizările”.
- Pe de altă parte, recomandările existente în sistemele dezvoltate de învățământ superior îndeamnă universitățile să permită toate formele prin care victimele pot să reclame abuzuri, inclusiv reclamații anonime – vezi cazul recomandărilor Universities UK, despre care a relatat Edupedu.ro. Vezi la finalul articolului și o listă de exemple pentru modul cum acest instrument este pus la dispoziția studenților și personalului universitar în mari instituții de învățământ superior ale lumii.
La nivel general, reclamațiile anonime au fost evitate de universitățile din România, motivul fiind posibilitatea de a abuza sistemul prin valuri de sesizări la adresa unui profesor sau altul, cu sau fără motivație. În condițiile unui cadru legal ce plasa răspunderea la nivelul fiecărei universități în parte, aceste reclamații au fost excluse ca soluție de multe instituții din România, chiar în cazul acuzațiilor de hărțuire sexuală, în pofida argumentelor că în cazul acestui tip de abuzuri ele ar trebui permise.
Or, în acest moment, ele sunt excluse ca opțiune pentru toate universitățile, prin act normativ „de la Centru”. Anume, printr-o Hotărâre a guvernului Marcel Ciolacu, hotărâre elaborată și pusă în consultare, anterior, la nivelul Ministerului Educației condus de Ligia Deca – cea care, într-o primă luare de poziție după cazul Alfred Bulai, spunea miercuri că „ În calitate de ministru, am urmărit constant îmbunătățirea legislației în domeniul eticii și deontologiei în mediul educațional.”
Este vorba despre Hotărârea 305 din 4 aprilie 2024, referitoare la Codul-cadru de etică și deontologie universitară, un document despre care ministrul Ligia Deca a spus că ar fi trebuit adoptat „de 13 ani”.
FOTO Articolul din Hotărârea de Guvern aprobată de Marcel Ciolacu ce interzice folosirea reclamațiilor anonime în soluționarea de către universități a cazurilor de abuzuri sexuale:
Ce spune Codul adoptat de Guvern în aprilie
Codul-cadru de etică permite ca oricine să depună sesizări, dar elimină automat posibilitatea sesizărilor anonime, în orice situație, prin regulile pe baza cărora sesizările la comisiile de etică universitară pot fi considerate admisibile. Mai precis, pentru a fi admisibilă, o sesizare trebuie să includă semnătura autorului și datele de identificare ale acestuia.
Potrivit Codului-cadru de etică și deontologie universitară:
„Articolul 9 – Încălcările normelor de etică și deontologie universitară se verifică de comisiile de etică universitară. Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura instituției de învățământ, indiferent dacă aceasta este admisibilă sau inadmisibilă.
Articolul 10 – (1) Pentru a fi admisibile, sesizările prevăzute la art. 9 trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:
a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie profesională, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare.
(2) Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (1) sunt respinse ca inadmisibile de către comisiile de etică universitară.
(3) Autorului sesizării i se păstrează confidențialitatea identității.”
Acest Cod-cadru este cel care stă la baza codurilor de etică pe care fiecare universitate în parte trebuie să-l elaboreze, după introducerea noii Legi a învățământului superior 199/2023. Aceasta prevede:
- „Articolul 166 (1) Normele de etică și deontologie universitară prevăzute la art. 167 sunt explicitate prin Codul-cadru de etică și deontologie universitară prevăzut la art. 161 alin. (2) lit. a) și pot fi completate prin codurile de etică și deontologie universitară, parte din carta universitară, cu respectarea prevederilor legale.”
Tot legea prevede că oricine poate depune sesizări și toate sesizările sunt înregistrate, dar fiecare trece printr-un „control al admisibilității”, adică prin regulile din Codul-cadru de etică. Astfel, potrivit Legii învățământului Superior 199/2023 inițiate de Ligia Deca:
- „Articolul 171 (1) Încălcările art. 168 se verifică de comisiile de etică universitară.
- (2) Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura instituției de învățământ.
- (3) Toate sesizările primite de comisia de etică universitară, de la nivelul instituției de învățământ superior, sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile. Numărul de înregistrare va fi transmis către petenți, la adresa de contact menționată.
- (4) Orice sesizare primită de comisia de etică universitară va fi supusă unui control al admisibilității, în conformitate cu prevederile Codului de etică și deontologie universitară. Toate sesizările cuprind în mod obligatoriu o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie profesională, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare. Alte condiții de admisibilitate sunt stabilite prin Codul de etică și deontologie profesională. În cazul în care sesizarea nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, comisia de etică adoptă o hotărâre de respingere ca inadmisibilă a sesizării.
- (5) Comisia de etică universitară, de la nivelul instituției de învățământ superior, păstrează confidențială identitatea autorului sesizării.”
Legea nouă păstrează astfel, din fosta Legea a educației 1/2011, confidențialitatea privind identitatea autorului, dar se elimină, prin Codul-cadru, posibilitatea reclamațiilor anonime. Altfel spus, un student sau o studentă care devine ținta unor acte de hărțuire poate depune sesizare „pe semnătură”, sperând că membrii Comisiei – care nici nu sunt cunoscuți în unele universități românești – nu vor dezvălui identitatea lor altor persoane, în temeiul confidențialității, dar, dacă depune o „anonimă”, aceasta nu este luată nicicum în analiză.
Context
Regula nu s-a mai aplicat, până acum, la nivel central, întrucât până la noua Lege a învățământului superior și până la Codul-cadru comisia de etică din fiecare universitate funcționa doar după codul propriu acelei universități. Mai exista, la nivel central, doar Legea 206/2004, care se referea exclusiv la buna conduită în cercetare. Aceasta lua în calcul, potrivit Art. 11, sesizările „în scris, pe bază de dovezi”, depuse „de persoane sau instituții cunoscute”:
- „Articolul 11 (1) În cazul abaterilor de la buna conduită, sesizate în scris, pe bază de dovezi, de persoane sau instituţii cunoscute, procedura urmată de comisiile de etică cuprinde următoarele etape: (….)”
Exemple internaționale
În alte sisteme, plângerile anonime sunt luate în considerare în cazul situațiilor de abuz sau hărțuire sexuală în mediul universitar. Edupedu.ro a prezentat, marți, recomandările în acest sens ale Universities UK, for ce reunește interesele universităților din Marea Britanie, care, într-o lungă listă de recomandări pe tema combaterii și prevenției comportamentelor abuzive, menționează: „Membrii comunității să fie încurajați să raporteze situații care îi îngrijorează, să beneficieze de protecție în acest sens, inclusiv cei care fac raportări anonime”.
Universitățile-mari aplică sistematic astfel de recomandări și chiar le extind – vezi o serie de instrumente pentru sesizări și reclamații anonime puse la dispoziția studenților, profesorilor și/sau a altor persoane de către:
Citește și:
Abuzurile sexuale la adresa studenților – ce pot face universitățile? Exemplul britanic: fără bariere în calea reclamațiilor, fie ele și anonime, descurajarea cu tărie a relațiile personale apropiate profesor-student, politici clare de intervenție în cazul unor comportamente sexuale inadecvate – printre recomandările Universities UK
Prima reacție a ministrului Educației la abuzurile sexuale din școli și universități, la 11 zile de la prima reținere efectuată de poliție: Consiliul de Etică și Management Universitar verifică modul în care au gestionat universitățile cazurile de hărțuire sexuală / Nicio măsură nouă, niciun plan de combatere a abuzurilor sexuale în școli și universități, în anunțul Ligiei Deca
Consiliul Național al Rectorilor declară, printr-o rezoluție, „toleranță zero” față de hărțuire și abuz în mediul universitar și cere tuturor universităților „să identifice și să sancționeze fără întârziere” astfel de comportamente
Premierul Ciolacu, reacție în scandalul de hărțuire sexuală de la SNSPA: Nu ați vrea totuși, înainte de a judeca pe cineva, să aflăm întreg adevărul? / Eu am trăit în comunism și nu mai vreau
Codul-cadru de etică universitară, care diluează autoritatea de control în cazul abaterilor în domeniu, a fost adoptat / Guvernul trimite la Parlament și proiectul de Lege ce redefinește rolul Consiliului Național de Etică, for care își păstrează un rol incert în mediul universitar
Diana Ghimiși
Redacția
Mihai Peticilă
Dacian Dolean