După ce a adus în fața elevilor un program de neuroștiință organizat de nespecialiști, cu sprijinul Ministerului Educației, echipa “Neuroștiința la clasă” le cere specialiștilor să corecteze din mers informațiile greșite semnalate de oamenii de știință. “Le mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să ducem acest program de dezvoltare personală în școlile din România și lansăm, pe această cale, o invitație deschisă tuturor celor care doresc să contribuie cu pregătirea lor științifică la îmbunătățirea proiectului să ne contacteze. Împreună putem contribui la educația unei generații care va fi, poate, mai senină, mai blândă cu sine și cu greșelile celor din jur”, susține “echipa Neuroștiința la clasă”, într-o reacție trimisă la solicitarea Edupedu.ro.
- Amintim că trei profesori și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive au lansat o scrisoare deschisă prin care îl avertizează pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, că instituția pe care o conduce și-a acordat susținerea pentru programul „Neuroștiința la Clasă” care aduce în fața copiilor “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect”.
- Oamenii de știință indică explicit mituri și erori care le sunt recomandate cu girul Ministerului profesorilor și elevilor începând chiar cu clasa a III-a: “Ca să dăm doar câteva exemple, frica este atribuită amigdalei, fericirea este pusă pe seama dopaminei, iar atașamentul pe seama oxitocinei, ceea ce este greșit pentru că toate acestea sunt stări emoționale cu o importantă componentă subiectivă, care se bazează pe activitatea în circuite nervoase foarte extinse, care reunesc numeroase structuri corticale și subcorticale, fiecare dintre ele implicând semnalizarea prin intermediul a zeci de neurotransmițători”.
Cu privire la lipsa studiilor de specialitate ale autorului podcastului, Paul Olteanu, echipa Neuroștiința la Clasă susține că acesta “se prezintă ca master trainer și coach, două titluri obținute în urma unor certificări riguroase la nivel local și internațional, dar niciodată ca psiholog, neurocercetător sau doctor”.
Edupedu.ro a solicitat organizatorilor programului “Neuroștiința la clasă” un punct de vedere cu privire la erorile științifice “fundamentale” arătate explicit în podcastul Mind Architect și programul Neuroștiința la Clasă” de către cercetătorii Andrei Miu, Raul Mureșan și Dragoș Iliescu, doi dintre ei și profesori universitari. Citește mai jos răspunsul acestora.
Punctul de vedere integral al organizatorilor programului “Neuroștiința la clasă”, trimis la solicitarea Edupedu.ro:
“Misiunea podcastului Mind Architect a fost, încă de la început, să îi ajute pe ascultători să se cunoască mai bine. Poziționarea noastră a fost dintotdeauna aceea de podcast de dezvoltare personală despre neuroștiință și psihologie aplicate în viața de zi cu zi. Aceasta este o publicație pentru publicul larg, nu una pentru specialiști.
Paul Olteanu, așa cum este comunicat și în descrierea de pe MindArchitect.ro, PaulOlteanu.ro sau LinkedIn, se prezintă ca master trainer și coach, două titluri obținute în urma unor certificări riguroase la nivel local și internațional, dar niciodată ca psiholog, neurocercetător sau doctor. De fiecare dată când s-a întâmplat să fie prezentat în media cu alte titulaturi, Paul și echipa din care face parte au insistat ca ele să fie corectate, pentru ca publicul să fie întotdeauna corect informat.
Am fost bucuroși de rezonanța pe care podcastul nostru a avut-o în rândul publicului și de faptul că am reușit în felul acesta să popularizăm neuroștiința și psihologia în rândul oamenilor. I-am îndrumat întotdeauna pe ascultătorii noștri către cărți, podcasturi și alte resurse realizate de specialiști recunoscuți în domeniu, a căror muncă am consultat-o și noi în realizarea materialelor, și credem că am contribuit, în felul acesta, la educarea societății românești.
Programul Neuroștiința la Clasă a pornit ca urmare a reacțiilor primite în mod repetat din partea comunității, de la profesori, părinți, elevi și studenți care ascultă săptămânal Mind Architect. Intenția proiectului este de a duce conversația despre cunoaștere de sine la clasă, acolo unde știm că ea contează cel mai mult, și de a o face într-o manieră utilizabilă și de înțeles pentru elevi. Programul nu și-a dorit să fie un înlocuitor pentru orele de biologie sau de psihologie, ci un catalizator de curiozitate și interes. Fundamental, ce ne dorim este să-i încurajăm pe elevi să pășească pe drumul unei mai bune cunoașteri de sine în compania unor modele adaptate vârstei lor din neuroștiință sau psihologie.
Pe această cale, rugăm părinții și profesorii care au luat contact cu conținutul Mind Architect sau Neuroștiința la Clasă să ne ofere perspectiva lor. Suntem în primul an de desfășurare a proiectului, iar toate ghidurile care însoțesc episoadele de podcast pot fi îmbunătățite cu ajutorul feedback-ului primit de la profesori în urma experienței avute cu elevii la clasă.
Dacă în materialele din cadrul programului s-au strecurat greșeli sau dacă simplificările făcute din dorința de spori accesibilitatea materialelor se dovedesc a fi problematice, avem tot interesul să le corectăm.
Realizarea acestui program a însemnat un efort de documentare și organizare a informațiilor extraordinar, la care au participat zeci de persoane și, în acest context, suntem conștienți că pot să apară și erori. Le mulțumim tuturor celor care ni le semnalează în mod direct și care ne ajută în felul acesta să le oferim elevilor un produs educațional mai bun.
Ce nu ne propunem să schimbăm, totuși, sunt tonul prietenos și modul accesibil de prezentare a informațiilor din cadrul proiectului. Semnatarii scrisorii transmise Ministerului Educației ne reproșează „limbajul colocvial” despre care spun că e „nepotrivit pentru lecții la clasă”. Limbajul științific are meritele sale și este folosit de decenii întregi în cele mai multe programe educaționale din sistemul de stat. Credem, însă, că, cel puțin în cadrul unui program opțional, elevii au dreptul la o schimbare de ton care are ca scop popularizarea științei, nu înlocuirea sau subminarea ei.
Discuția cu Ministerul Educației pentru demararea și susținerea acestui proiect, împreună cu decizia de a avea un site diferit de MindArchitect.ro pentru Neuroștiința la Clasă au venit exact din dorința de a nu suprapune componenta comercială cu cea educațională.
Pentru noi a fost de la început foarte important ca acest proiect să nu aibă nicio componentă comercială, episoadele Mind Architect folosite pe site fiind resurse gratuite, alături de alte peste 50 de episoade disponibile gratuit pe toate canalele de comunicare ale Mind Architect, tocmai din dorința de a sprijini și răspândi acest gen de cunoaștere. Mai mult, proiectul Neuroștiința la Clasă necesită, pe lângă efortul voluntar al tuturor oamenilor implicați, un buget logistic semnificativ, cheltuieli suportate exclusiv de partenerii fondatori ai proiectului.
Le mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat să ducem acest program de dezvoltare personală în școlile din România și lansăm, pe această cale, o invitație deschisă tuturor celor care doresc să contribuie cu pregătirea lor științifică la îmbunătățirea proiectului să ne contacteze. Împreună putem contribui la educația unei generații care va fi, poate, mai senină, mai blândă cu sine și cu greșelile celor din jur.”
Informații de background
La finalul lunii septembrie 2021, a fost lansat programul “Neuroștiința la clasă”, prezentat de către organizatori ca un “program educațional care își propune să facă din neuroștiință și psihologie domenii aplicate în viețile elevilor și studenților”. În comunicatul trimis presei de organizatorii programului, secretarul de stat Sorin Ion este citat cu următoarea declarație de susținere: „Un proiect pe care Ministerul Educației se bucură să îl susțină, neuroștiința aducând o nouă abordare la clasă a învățării și orientează educația către formarea de abilități, mai degrabă decât către cunoștințe și către dezvoltarea unei inteligențe emoționale. Cu siguranță este o punte de legătură care poate oferi o bază utilă, neuroștiințifică practicii educaționale”.
Același comunicat precizează că “Programul Neuroștiința la Clasă se adresează cadrelor didactice din învățământul primar, gimnazial, liceal și universitar, începând cu clasa a III-a, care își doresc să îi ajute pe elevi să devină mai conștienți de sine și să ducă vieți mai împlinite”.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Educației, trei profesori și cercetători în Neuroștiințe și Științe Cognitive îl avertizează pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, că instituția pe care o conduce și-a acordat susținerea pentru programul „Neuroștiința la Clasă” care aduce în fața copiilor “erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect”.
Semnatarii scrisorii deschise sunt Andrei Miu – profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai, fondator și coordonator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive de la UBB, cercetătorul Raul Mureșan – președintele Consiliului Director al Transylvanian Institute of Neuroscience, și Dragoș Iliescu, profesor în Departamentul de Psihologie și Științe Cognitive, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București.
Aceștia exemplifică greșelile și îi cer lui Cîmpeanu să reconsidere parteneriatul Ministerului Educației cu această inițiativă.
Textul integral al scrisorii deschise trimise de cercetătorii în neuroștiințe către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu:
“În atenția Domnului Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației,
Stimate Domnule Ministru,
Am aflat despre lansarea programului „Neuroștiința la Clasă”, un proiect educațional dezvoltat de autorii podcastului Mind Architect, cu susținerea Ministerului Educației, în calitate de partener. Scopul oficial al acestui proiect este promovarea neuroștiinței și psihologiei în rândul elevilor și ne bucurăm să constatăm că Ministerul Educației este interesat de o asemenea inițiativă. Din păcate, însă, după ce am consultat materialele folosite în cadrul acestui proiect, bazate în mare parte pe podcastul menționat, trebuie să ne exprimăm profunda îngrijorare pentru calitatea științifică foarte slabă a acestora și impactul negativ pe care credem că îl vor avea asupra felului în care elevii înțeleg funcționarea creierului și a minții.
Îngrijorarea noastră se bazează pe următoarele argumente, pe care vi le supunem atenției:
1. explicațiile despre mecanismele cerebrale care ar susține procesele psihice sunt greșite sau se bazează pe concepte simpliste și depășite. Ultimele decenii de cercetare în neuroștiințele cognitive și psihologie arată că procesele psihice rezultă din interacțiunea a multiple sisteme și nu pot fi, deci, reduse la activitatea unei structuri nervoase sau a unui neurotransmițător. Din păcate, de prea multe ori în episoadele podcastului Mind Architect – folosite ca material în programa Neuroștiința la Clasă – se face eroarea de a reduce procesele psihice la mecanisme unice și specializate, ceea ce denotă o înțelegere fundamental greșită a felului în care funcționează creierul. Ca să dăm doar câteva exemple, frica este atribuită amigdalei, fericirea este pusă pe seama dopaminei, iar atașamentul pe seama oxitocinei, ceea ce este greșit pentru că toate acestea sunt stări emoționale cu o importantă componentă subiectivă, care se bazează pe activitatea în circuite nervoase foarte extinse, care reunesc numeroase structuri corticale și subcorticale, fiecare dintre ele implicând semnalizarea prin intermediul a zeci de neurotransmițători. Erorile sunt și mai grave, mergând până la afirmații care denotă lipsa unor cunoștințe fundamentale, cum ar fi că toți neurotransmițătorii ar fi sintetizați în corp și procesați în sistemul limbic. Cităm din Sezonul 1, Episodul 6 (sublinierile ne aparțin): „toți neurotransmițătorii, n-aș intra extrem de mult în detalii, nici nu știu să spun care din ele e procesat unde, dar ce e cert este că sunt procesate în sistemul limbic. Neurotransmițătorii aștia sunt lucruri pe care le vedem și la celelalte mamifere, nu doar la noi, deci, locul unde se procesează cel mai frecvent e o regiune din sistemul limbic, de la „Elefant” [analogia folosită de autor pentru sistemul limbic], care se cheamă hipotalamus. Acolo e multă activitate, din-asta, neurochimică, mulți neurotransmițători, dar fiecare dintre ei are o zonă anume în corp în care e produsă, o zonă anume în creier în care e metabolizată”.
O altă idee eronată, pe care se bazează multe episoade din podcastul Mind Architect – și pe care le analizăm pentru că fac parte din programa proiectului Neuroștiința la Clasă – este că creierul ar fi format din două părți, sistemul limbic (denumit de autor „Elefantul”) și neocortexul (denumit de autor „Călărețul”), care au evoluat în etape filogenetice diferite și care ar avea funcții diferite. Ideea provine din teoria creierului triunitar, dezvoltată de medicul american Paul MacLean, începând din anii 1949-1952, teorie care a fost abandonată demult (a se vedea, de ex., Cesario, Johnson, & Eisthen, 2020) odată cu descoperirea omologiei dintre structurile nervoase de la diferite specii, care contrazice ipoteza unei evoluții în etape. De asemenea, separarea netă a proceselor emoționale și cognitive, inclusiv la nivel neurofiziologic, nu mai e susținută de descoperirile recente din neuroștiințe și psihologie (de ex., Lindquist, Wager, Kober, Bliss-Moreau, & Feldman Barrett, 2012; Okon-Singer, Hendler, Pessoa, & Shackman, 2015).
Ne limităm la aceste exemple de erori științifice fundamentale din podcastul Mind Architect și programul Neuroștiința la Clasă, dar vă putem pune la dispoziție o listă mult mai extinsă.
2. Autorul podcastului, domnul Paul Olteanu, și echipa care susține programul Neuroștiința la Clasă nu au pregătire de specialitate în neuroștiințele cognitive sau psihologie. Credem că cei mai buni ambasadori ai acestor domenii științifice sunt cercetătorii, care dispun de o pregătire fundamentală care le permite înțelegerea unor fenomene foarte complexe cum este activitatea creierului și sunt la curent cu evoluția cunoștințelor din domeniu. Pregătirea în neuroștiințele cognitive și psihologie, domenii științifice foarte avansate din punct de vedere metodologic și teoretic, nu se poate substitui prin lectura unor cărți de popularizare sau participarea la cursuri informale organizate de nespecialiști, în scop comercial.
3. Podcastul pe care se bazează acest program folosește un limbaj colocvial, care credem că e nereprezentativ pentru comunicarea științifică și e nepotrivit pentru lecții la clasă. Calitățile limbajului științific sunt conciziunea și claritatea, cultivate în contextul folosirii îngrijite a limbii. În opinia noastră, podcastul face un deserviciu eforturilor de a educa acest stil de comunicare la elevi, fiind un exemplu de vorbire neîngrijită, imprecisă și dezorganizată.
4. Neuroștiința la Clasă se bazează pe un podcast cu scop comercial, contribuind la promovarea acestuia în rândul elevilor și favorizând o inițiativă privată care nu servește dezinteresat educația. Toate episoadele podcastului, prezentate pe pagina proiectului susținut de Minister, încep cu mesajul: „Iar, dacă îți place ce ai auzit, nu numai că poți intra pe [pagina web a podcastului, pe care se vând și abonamente] pentru alte episoade și resurse, dar ne poți și susține pentru a continua producția acestui podcast”. Considerăm că susținerea Ministerului dă un semnal că resursele din jurul acestui podcast ar fi utile profesorilor-diriginți și elevilor interesați de programul Neuroștiința la Clasă, contribuind la promovarea comercială a acestor resurse.
În concluzie, credem că programul Neuroștiința la Clasă face un deserviciu promovării neuroștiințelor și psihologiei între elevii români, fiind bazat pe informații eronate sau depășite, nereprezentative pentru stadiul actual al cunoștințelor științifice din aceste domenii, prezentate într-o manieră improprie comunicării științifice. Credem cu tărie că popularizarea informației științifice poate și trebuie să fie făcută mai profesionist. Vă rugăm, deci, să reconsiderați parteneriatul Ministerului Educației cu această inițiativă.
Vă mulțumim.
Prof. Univ. Dr. Andrei C. Miu
Coordonatorul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive
Departamentul de Psihologie, Universitatea Babeș-Bolyai
Cercetător Științific Grad I, Dr. Raul C. Mureșan
Președintele Consiliului Director
Transylvanian Institute of Neuroscience
Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu
Departamentul de Psihologie și Științe Cognitive
Universitatea din București”
Descarcă de aici scrisoarea deschisă integrală lansată de oamenii de știință.